Filantropul Cupeţu Ionaşcu

S-a stabilit la 26- 28 de ani în Slatina, unde a făcut mai întâi cojocărie. În 1749 se căsătorea cu Neaga, fata unui negustor din oraş. Îşi cumpără un teren cu o rază de 50 de metri, pe una dintre uliţele principale ale târgului, unde va construi ulterior Biserica Ionaşcu (Catedrala de astăzi). Se ocupă şi de comerţ cu peşte, exportă cereale în Turcia şi din ce reuşeşte să strângă achiziţionează ulterior prăvălii, vii şi moşii. După moartea fiicei sale Rada, unicul copil, se dedică binefacerilor creştineşti.

Slatina îi datorează primul spital din istoria oraşului, catedrala de astăzi, o şcoală şi mai multe cişmele. Soţia sa, jupâneasa Neaga, continuă operele de binefacere şi după moartea lui, iar una dintre dovezile generozităţii acestei familii răzbate din următoarele rânduri: „o viişoară ce am, cu cramă şi cu pivniţă la zid, cu un beci şi o căscioară de zid d-asupra beciului să mă hrănesc cu dânsa cât voi avea viaţă, iar după moartea mea, să rămână iarăşi spitalului“, scria Neaga. Pentru acelaşi spital se deschisese o prăvălie, din ale cărei venituri să poată fi susţinută activitatea medicală.

{module G+articles}