Ce putere are, de fapt, președintele României? Limitele impuse de Constituție

Deși în campaniile electorale promisiunile curg, adevărata putere a președintelui României este bine delimitată de Constituție. Legea fundamentală trasează clar rolul și atribuțiile șefului statului, care va fi ales de cetățeni pe 4 și 18 mai.

Președintele României are rol de mediator între puterile statului și garant al Constituției

Potrivit articolului 80 din Constituție, președintele este garantul independenței naționale, al unității și integrității teritoriale și asigură respectarea legii fundamentale. Tot el mediază între instituțiile statului și între stat și societate.

În plan extern, președintele reprezintă România și are atribuții esențiale în politica externă și în apărare. El este comandantul suprem al armatei, convoacă Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), desemnează premierul și promulgă legi.

Premierul, Guvernul și Parlamentul: cum intervine președintele

Șeful statului numește un candidat pentru funcția de prim-ministru și desemnează Guvernul după ce acesta obține votul de încredere al Parlamentului. În anumite condiții, președintele poate dizolva Parlamentul, dar doar dacă Legislativul respinge de două ori investirea unui nou Guvern în decurs de 60 de zile. Dizolvarea poate avea loc o singură dată pe an și nu în ultimele șase luni ale mandatului prezidențial.

Tot președintele poate convoca un referendum național, dar numai după consultarea Parlamentului.

Politica externă: președintele semnează, Guvernul negociază

În plan diplomatic, șeful statului semnează tratatele internaționale în numele României, însă negocierea lor este responsabilitatea Guvernului. Președintele numește și recheamă ambasadorii și aprobă schimbările legate de misiunile diplomatice, tot la propunerea Guvernului.

Apărare și situații de urgență: atribuțiile militare ale președintelui

În caz de agresiune armată, președintele are dreptul să dispună măsuri pentru apărarea țării, informând Parlamentul de îndată. Tot el poate decreta mobilizarea forțelor armate, parțial sau total, dar cu acordul prealabil al Legislativului. Dacă Parlamentul nu este în sesiune, trebuie convocat în 24 de ore.

De asemenea, președintele poate institui starea de asediu sau starea de urgență, fie la nivel național, fie regional, iar această decizie trebuie validată de Parlament în termen de 5 zile.

Alte atribuții importante ale președintelui

Șeful statului mai are puterea să:

• Conferă decorații și titluri onorifice;

• Acordă gradele militare cele mai înalte;

• Numește în anumite funcții publice;

• Acordă grațieri individuale.

Toate aceste decizii se oficializează prin decrete publicate în Monitorul Oficial, care devin valabile numai după contrasemnătura prim-ministrului.

Cum este ales președintele României

Mandatul președintelui este de cinci ani și se câștigă prin vot universal, egal, direct și secret, în două tururi de scrutin. Nicio persoană nu poate ocupa funcția mai mult de două mandate, chiar dacă acestea sunt consecutive.

Teoretic, Constituția permite alegerea din primul tur, dacă un candidat obține peste 50% din voturile tuturor alegătorilor înscriși pe liste, însă o astfel de majoritate este dificil de atins.

După validarea rezultatelor de către Curtea Constituțională, noul președinte depune jurământul în fața Parlamentului reunit: „Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propășirea poporului român…”.

În timpul mandatului, președintele nu poate fi membru al vreunui partid, nu are voie să ocupe alte funcții publice sau private și beneficiază de imunitate.