„Cum să circuli cu așa ceva pe un drum național?” – Ce spune legea și ce recomandă experții în siguranță rutieră
Un videoclip în care un cvadriciclu electric este surprins circulând pe un drum național din Banat a devenit viral pe Facebook, strângând peste 275.000 de vizualizări. Autorul înregistrării, aparent un administrator al unei firme de tractări, a postat imaginile cu un comentariu indignat: „Cum să circuli pe un DN cu așa ceva?”. În imagini, un TIR trece cu viteză pe lângă micul vehicul, ridicând temeri legate de siguranță.
Pe lângă uimire, postarea a stârnit o avalanșă de comentarii, de la ironii și critici dure, până la mesaje de susținere pentru dreptul de a circula cu astfel de vehicule.
Este legal să circuli cu un cvadriciclu electric pe drumurile naționale?
Poliția Timiș a clarificat că, din punct de vedere legal, aceste vehicule au dreptul să circule pe drumurile publice, inclusiv pe drumuri naționale, cu excepția autostrăzilor. Condiția: șoferul să dețină permis de conducere categoria B1, care poate fi obținut de la vârsta de 16 ani.
Conform OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, cvadriciclurile electrice pot avea o masă maximă de 400 kg (fără baterii), respectiv 550 kg pentru transportul de marfă, și o putere de maximum 15 kW.
Reacțiile din online: între revoltă și responsabilitate
Opiniile din comentarii au fost împărțite. Unii utilizatori au criticat dur prezența acestor „mașinuțe” pe șosele aglomerate: „Sunt un pericol și în oraș, și în afara lui.” Alții au oferit o perspectivă legală: „Dacă are dreptul să circule, atunci este un participant la trafic ca oricare altul.”
În ciuda aspectului neobișnuit al vehiculului și vitezei sale reduse, legea este clară. Însă rămâne întrebarea: este suficient să respecți legea dacă prezinți un risc în trafic?
Titi Aur: „Suntem într-un haos fără strategie de siguranță rutieră”
Contactat de Libertatea pentru o opinie, expertul în conducere defensivă Titi Aur a subliniat că situația relevă o problemă mai profundă: lipsa unui plan coerent de gestionare a noilor forme de mobilitate.
„Avem trotinete, cvadricicluri și alte vehicule ușoare care circulă legal, dar fără ca societatea să fie pregătită pentru ele. Șoferii maturi nu sunt educați să le accepte în trafic, iar utilizatorii lor nu primesc o instruire minimă în școală sau în alt cadru organizat”, a spus Titi Aur.
Exemplul altor țări și lipsa de coordonare din România
Titi Aur a făcut o paralelă cu Suedia, unde tinerii pot circula cu vehicule speciale cu viteză limitată, dar într-un sistem educațional care îi pregătește pe toți participanții la trafic pentru astfel de situații.
„La noi, aceste vehicule apar pe drumuri fără ca șoferii de TIR sau de autoturisme să știe cum să reacționeze. Așa apar tensiunile, claxoanele și frustrarea”, a adăugat expertul.
De ce accidentele rutiere ne costă miliarde anual
Titi Aur avertizează că România cheltuie anual peste 7 miliarde de euro din bugetul public din cauza accidentelor rutiere. Alte sute de milioane merg către despăgubiri de asigurare.
„Nu prevenim accidentele, ci plătim consecințele. În loc să investim în educație rutieră, preferăm să decontăm sângele de pe șosea”, a declarat el.
Un apel pentru strategie națională reală
Expertul a punctat că siguranța rutieră nu poate fi responsabilitatea unui singur minister. Este nevoie de o strategie interministerială: Transporturi, Interne, Educație și Finanțe – toate trebuie să coopereze.
„Există un consiliu interministerial pentru siguranță rutieră, dar practic nu funcționează. Nimeni nu se ocupă de educație, de instruirea reală. Totul e lăsat la voia întâmplării”, a încheiat Titi Aur.
Concluzie
Cazul „buburuzei” electrice din Banat este mai mult decât o întâmplare virală. Este un semnal de alarmă cu privire la nevoia urgentă de reglementare, educație și empatie în trafic. Tehnologia evoluează, dar infrastructura și mentalitățile rămân în urmă. FOTO: Captură video; VIDEO: Facebook / Loga N Yonuț