Ilie Bolojan anunță reforma pensiilor speciale: modificări esențiale pentru magistrați și clarificări legislative

Premierul Ilie Bolojan a susținut marți, în jurul orei 12:00, o conferință de presă dedicată reformei pensiilor speciale, anunță biroul de presă al Guvernului de la Palatul Victoria. Aceasta este prima apariție publică a prim-ministrului după declanșarea scandalului care a condus la demisia vicepremierului Dragoș Anastasiu.

Declarații Premierul Ilie Bolojan:

• Avem reținute peste 800 de milioane de euro pentru trei cauze neîndeplinite în PNRR, dintre care peste 230 de milioane de euro reprezintă sumele care sunt reținute ca România să rezolve această problelmă. Toate cele trei componente: operaționalizarea AMEPIP, dar și privind transparența privind CA-urile, să le putem rezolva avem nevoie de fonduri.
• În afară de asta, rezolvarea acestei probleme are alte câteva elemente importante. Unul care ține de echitatea socială. În condițiile în care aceste pensii sunt mult mai mari decât orice alte pensii, apare o nedreptate socială.
• Rezolvarea acestei probleme ține de îmbunătățirea actului de justiție în România. Se presupune că atunci când un om e la maturitatea vârstei profesionale, după ce a acumlat experiență, să poată pune această experiență în serviciul public. Dacă clarificăm cadrul legal, cu siguranță vom avea o calitate a serviciului de justiție din România mult îmbunătățită.
• Una dintre dintre fundamentele unui stat e sistemul justiție. E important să avem un sistem de justiție funcțional, de încredere.
• Care sunt problemele în zona de justiție? Aș puncta 3. Una dintre ele este ieșirea la pensie prea repede. Din cazurile pe care le avem în ultimii ani și am avut posibilitatea ca timp de trei luni de zile să semnez pensionări de magistrați, suntem în situația în care 2/3 dintre magistrați ies la pensie la 47,48,49 de ani. Este o vârstă a maturității profesionale în orice domeniu. E o problemă de calitate și de sustenabilitate în anii următori. Nu mai avem oameni care să înlocuiască. Nu mai există oameni pe piața muncii. Generațiile care vin sunt la jumătate sau mai mici decât cele care ies la pensie sau urmează. Avem o criză pe care o resimt cei din sectorul privat.
• Această propunere vine să crească vârsta de pensionare.
• O a doua problemă: este faptul că valoarea pensiei este la nivelul ultimului salariu. Am avut 2 etape aceste acumulări negative. Am avut ani, înainte de 2020 în care datorită formulei din lege, și anume ca pensia unui magistrat să fie 80% din venitul brut, în fapt 80% din brut înseamnă mai mult decât venitul net. Ani de zile pensiile au fost mai mari decât salariile, lucru care este total anormal și nu există nicăieri, în afara unor pensii private. Acum s-a introdus o frână la această prevedere și s-a adăugat „dar nu mai mult decât ultimul venit”. Ceea ce înseamnă că în acești ani pensiile au fost la nivelul ultimului salariu. Suntem în situația în care o pesnie medie în sistemul de justiție este de aproximativ 25.000 de lei, aproximativ 5.000 de euro net. O pensie medie în România este undeva între 500-600 de euro. E o diferență foarte mare și nicărieri în sistemele europene nu există o astfel de prevedere.
• A treia problemă: dar care nu e rezolvată prin această propunere, pentru că trebuie gândită o lege de salarizare clară, care se poate face până la toamnă, avem legi de salarizare neclare. Acestă situație ne-a dus să avem 20.000 de acțiuni în instanțe generate de oameni din sistemul de justiție pentru drepturi salariale, pe bază de discriminare. Pentru sporuri, pentru condiții vătămătoare de muncă sau pe acte administrative validate prin hotărâri judecătorești.
• În urma acestor sentințe în cascadă guvernele României au trebui să plătească aproximativ 10 miliarde de lei diferențe salariale în acest sistem. S-au făcut parțial eșalonări. Cea de anul trecut nu a fost încă achitată. Înțeleg că mai există un stoc de sentințe: alte miliarde de lei. Ceea ce înseamnă un sistem impredictibil de salarizare, ceea ce înseamnă pentru statul român sume care nu pot fi prevăzute. Nu ne mai putem permite. E nevoie să intervenim și pentru a interveni cu o lege de salarizare care să nu permită interpretări, să fie clară. Nu să reducem salarii, ci pentru predictibiliate, stabilitate.
• Ce propunem pentru primele două probleme? Legat de vârstă și vechime: creșterea vârstei de pensionare la vârsta de 65 de ani. De asemenea, față de vechimea de 25 de ani de astăzi, propunem a vechimii pentru pensionare la 35 de ani. Asta înseamnă că un magistrat, care lucrează de la început în sistem, să iasă la pensie mai repede dacă dorește, dar nu la 48 de ani, ci la 58 de ani. În aceste condiții, pentru fiecare an pentru care iese mai repede la pensie pierde 2% din pensie. Pe logica de contributivitate să existe deci această formulă. Sunt prevederi de natură să crească pensia de pensionare.
• Azi avem o mică parte care au preferat să rămână în sistem și să lucreze după vârsta de pensionare. Dar vom avea întregul corp al magistraților în activitate și se va vedea prin calitatea actului de justiție.
• Al doilea element: cuantumul pensiei. Am făcut o analiză a sistemelor de pensionare din țările UE. În afară de ușoare diferențe care sunt pot să spun că vârsta de pensionare este de 65 de ani în aproape toate țările UE. De asemenea, în ceea ce privește pensia, majoritatea țărilor au un procent care se referă la valoarea salariilor încasate în ultimii ani de activitate, 4-5 ani. Din această medie, există calculcat procente. În unele țări avem sistem de plată total contributiv.
• În această situație, am făcut o propunere care ține cont de acest principiu de bază de contributivitate dar și de formulele din legistația românească și de deciziile CCR: propunerea este ca valoiarea pensiei să fie de maxim 70% din ultimul salariu net, subliniez. O valoarea care oricum este la nivel superior a situației din țările UE. Calculul efectiv se face raportându-se la veniturile brute. Un procent de 55% din venitul brut în ultimii 5 ani, dar nu mai mult de 70% din ultimul salariu net.
• Aducem într-o zonă de normalitate, atât în ceea ce privește vârsta și pensia.
• Urmează să discutăm să vedem dacă sunt sugestii de modificări, astfel încât săptămâna viitoare să avem pachetul definitivat.
• Propunerile sunt în măsură să respecte principiile care țin de legislație. Au fost analizate deciziile CCR în așa fel încât aceste propuneri să îndeplinească aceste decizii.
• Un punct legat de investiții: asigurarea fluxurilor de investiții în România în perioada următoare este un obiectiv important.

Într-un interviu acordat luni publicației G4Media, Ilie Bolojan a anunțat că proiectul legii privind pensiile magistraților este finalizat. Printre principalele modificări se numără creșterea vârstei standard de pensionare și stabilirea unei limite maxime pentru pensii, care nu vor mai putea depăși salariul aferent postului ocupat. Acest pachet legislativ este programat să fie adoptat în luna august.

„Vârsta de pensionare va crește până la 65 de ani, iar perioada minimă necesară pentru pensionare va fi extinsă. Totodată, legea clarifică modalitatea de calcul a pensiilor, aliniindu-se unui model european, atât în ceea ce privește cuantumul pensiei, cât și criteriile de raportare”, a explicat premierul.

El a subliniat că aceste schimbări vor fi aplicate doar pentru viitor, pentru a respecta prevederile constituționale.

„Sistemul actual din justiție este neclar și a generat numeroase litigii, soldate cu pierderi de miliarde de euro pentru statul român. Este nevoie de un cadru legislativ clar și previzibil, care să protejeze veniturile și să elimine ambiguitățile care permit astfel de procese. Calitatea actelor normative trebuie îmbunătățită semnificativ”, a adăugat Ilie Bolojan.