România are 1.476 km de drumuri rapide

România a depășit 1.400 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres deschiși circulației, însă rețeaua de infrastructură rutieră rămâne departe de a fi completă. La începutul lunii septembrie 2026, România avea aproximativ 1.476 de kilometri de drumuri de mare viteză în exploatare, iar alți aproape 1.000 de kilometri se află în diferite stadii de execuție.

Datele centralizate de platforma de monitorizare 130km.ro arată că, deși rețeaua s-a extins considerabil față de anii 2000, există în continuare diferențe importante între regiuni. Mai multe județe nu au niciun kilometru de autostradă sau drum expres deschis, iar traversarea Carpaților rămâne una dintre marile provocări ale infrastructurii românești.

Multe județe încă așteaptă drumurile rapide

În nord-vest, Satu Mare și Maramureș sunt în continuare neconectate la rețeaua de mare viteză. Pentru tronsonul Oar – Satu Mare, cu o lungime de 11 kilometri, contractul a fost semnat în 2025, însă începerea lucrărilor pe teren a fost amânată.

Legătura dintre Satu Mare și Baia Mare se află într-o etapă mai timpurie, studiul de fezabilitate fiind finalizat, urmând să fie organizată licitația pentru lucrările propriu-zise.

Bistrița-Năsăud și Botoșani se află, de asemenea, pe lista județelor fără infrastructură de mare viteză funcțională. Cele două județe sunt incluse în traseul viitoarei Autostrăzi a Nordului, însă proiectul se află încă în faze de pregătire.

În Moldova, A7 avansează treptat. În 2026, lucrările au ajuns în zona Bacăului, iar tronsoanele dintre Bacău și Pașcani sunt în execuție. Spre Suceava și Siret, proiectele se află în etape diferite, unele loturi având termen de finalizare în 2029.

A8, A1 și celelalte proiecte majore

Autostrada Unirii A8 reprezintă unul dintre cele mai complexe proiecte de infrastructură din România. Traseul Târgu Mureș – Iași – Ungheni trebuie să traverseze Carpații Orientali, iar mai multe segmente se află deja în etape de contractare sau execuție.

În sud-est, este așteptată finalizarea drumului expres Galați – Brăila, în lungime de 12 kilometri, în timp ce județul Tulcea rămâne fără o conexiune directă la rețeaua națională de drumuri rapide.

În sud-vest, Caraș-Severin și Mehedinți nu au în prezent tronsoane de autostradă sau drum expres funcționale. Din proiectul Autostrăzii Sudului, A6, există doar tronsonul de 10,5 kilometri dintre Balinț și centura Lugojului, aflat pe teritoriul județului Timiș.

Vâlcea și Gorj nu au nici ele tronsoane funcționale. În Vâlcea se lucrează însă la cele mai dificile sectoare montane ale Autostrăzii Sibiu – Pitești, Boița – Cornetu și Cornetu – Tigveni, cu orizont de finalizare în 2029.

România a făcut un salt față de anii 2000

Extinderea rețelei este remarcată și de șoferii care își amintesc cum arătau drumurile principale ale României în urmă cu două decenii.

În discuțiile online preluate în material, mai mulți utilizatori au comparat infrastructura actuală cu situația din anii 2000. Unii au remarcat creșterea siguranței și reducerea timpilor de deplasare, în special după apariția unor noi tronsoane de autostradă.

Un șofer a povestit că în 2005 drumul dintre Arad și Sighișoara putea dura mult mai mult decât în prezent, în timp ce un alt participant la discuție a descris transformarea DN7 după deschiderea unor tronsoane din A1.

Perspectiva pozitivă este susținută și de un alt participant la discuție, care consideră că România are în prezent drumuri mult mai bune decât percepția generală asupra infrastructurii.

Rețeaua este încă prea puțin densă

Pe de altă parte, criticile vizează în special densitatea rețelei și întreținerea infrastructurii deja construite.

Un participant la discuțiile online a comparat România cu media Uniunii Europene și cu Polonia, susținând că România are aproximativ 6 kilometri de drum rapid la 1.000 de kilometri pătrați, în timp ce media europeană ar fi de aproximativ 18 kilometri. În aceeași comparație, Polonia ajunge la aproximativ 17,8 kilometri de drum rapid la 1.000 de kilometri pătrați. Aceste valori reprezintă însă o comparație prezentată de utilizator și nu sunt verificate separat în materialul de față.

Dacă toți cei aproximativ 1.000 de kilometri aflați în execuție vor fi finalizați, densitatea rețelei românești ar urma să crească, dar decalajul față de țările europene cu infrastructură extinsă ar rămâne o problemă.

Probleme și pe autostrăzile deja construite

Discuțiile despre infrastructură nu se limitează la numărul de kilometri. Mai mulți șoferi au reclamat degradări sau probleme de întreținere pe anumite tronsoane.

În cazul Craiova – Pitești, un utilizator a menționat diferențe de nivel în zona podurilor și porțiuni reparate, în timp ce Autostrada Pitești – București a fost criticată pentru valuri, gropi și peticiri.

Astfel de opinii trebuie privite ca experiențe individuale ale șoferilor, însă ele readuc în atenție o problemă importantă: infrastructura nouă trebuie nu doar construită, ci și întreținută corespunzător.

A3 și marile întârzieri ale infrastructurii

Autostrada Transilvania A3 rămâne unul dintre exemplele invocate cel mai des atunci când sunt discutate întârzierile marilor proiecte de infrastructură.

Un utilizator a criticat faptul că proiectul, început contractual în urmă cu peste două decenii, nu este încă finalizat integral în 2026. În discuțiile online sunt menționate și întârzierile repetate ale unor termene de inaugurare.

În același timp, sunt semnalate probleme de trafic pe drumurile naționale din nordul țării, în special pe rutele dintre Satu Mare, Baia Mare, Dej, Bistrița și Cluj.

Brașovul rămâne una dintre marile probleme

Conectarea Brașovului la o rețea rapidă coerentă este o altă temă importantă. Un participant la discuții a remarcat traficul intens de pe Valea Prahovei și necesitatea unei legături mai bune între București, Brașov, Făgăraș și Focșani.

Și aici există riscul ca proiectele să avanseze cu viteze diferite. În material este menționat faptul că tronsonul Sibiu – Făgăraș al A13 ar urma să fie finalizat până în 2028, în timp ce continuarea spre Brașov ar putea fi împinsă spre perioada 2030–2035. O astfel de situație ar menține fragmentată una dintre axele importante de transport ale țării.

România a făcut un progres major față de începutul anilor 2000, iar cei aproape 1.500 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres reprezintă o schimbare importantă pentru transportul rutier. Totuși, harta infrastructurii arată că mai sunt multe zone de conectat, iar finalizarea proiectelor montane și întreținerea drumurilor deja construite rămân esențiale.