Bolojan explică unde taie statul cheltuielile cu bugetarii
Premierul Ilie Bolojan a detaliat, joi, modul în care vor fi aplicate reducerile la bugetari, clarificând că nu este vorba despre diminuarea uniformă a salariilor. Șeful Guvernului spune că măsura țintește cheltuielile nejustificate și posturile care nu livrează rezultate, nu veniturile tuturor angajaților din sistemul public.
Evaluare în toate instituțiile
Potrivit premierului, analiza efectuată în administrația publică arată că fiecare instituție are zone unde eficiența poate fi îmbunătățită. Bolojan afirmă că acolo unde s-a ajuns la personal excedentar sau unde există angajați „cărați în spate de alții”, posturile respective nu mai justifică finanțarea de la buget.
El subliniază că rolul acestui proces este de a stabiliza cheltuielile statului și de a menține controlul asupra deficitului, astfel încât proiectele bugetare ale anului viitor să nu fie puse în pericol.
Reducerile nu înseamnă tăieri pentru toți
Premierul insistă că procentul de 10% nu va fi aplicat direct salariilor, ci cheltuielilor totale cu personalul. De exemplu, în administrațiile locale, unde organigramele sunt supradimensionate, reducerile pot însemna desființarea unor posturi sau reevaluarea sporurilor.
În alte cazuri, optimizarea poate viza modul în care sunt acordate anumite beneficii salariale, fără ca angajații performanți să fie afectați.
Sporurile pentru fonduri europene, doar pentru rezultate
Un exemplu menționat de premier îl reprezintă sporurile pentru gestionarea fondurilor europene. Bolojan spune că, în ultimii ani, aceste sporuri au ajuns să dubleze salariile unor angajați, fără legătură directă cu performanța. El consideră normal ca doar cei care lucrează efectiv și eficient în proiecte să primească nivelul maxim al acestui stimulent.
Premierul a dat și exemplul APIA, unde acordurile cu alte instituții au dus la extinderea nejustificată a acestor sporuri, deși nu toți angajații implicați desfășoară activitate directă în zona fondurilor europene.
Sănătatea, un sistem cu dezechilibre mari
Un alt punct critic este domeniul medical. Bolojan afirmă că există spitale în care peste 90% din buget este direcționat către salarii, lăsând foarte puține resurse pentru medicamente, dotări sau reducerea infecțiilor nosocomiale. În aceste cazuri, reorganizarea devine obligatorie pentru ca instituțiile sanitare să redevină orientate spre pacient, nu spre menținerea unui aparat administrativ extins.
Reorganizări și în instituțiile cu deficit de personal
Premierul a amintit că există și instituții, precum cele din cadrul Ministerului de Interne, unde lipsa personalului este reală. În astfel de cazuri, soluția poate fi redistribuirea angajaților din structuri unde există excedent, înaintea oricărei noi angajări.
El a menționat și reorganizarea serviciilor de pază, sugerând că anumite instituții publice pot fi supravegheate în afara programului exclusiv prin sisteme video, reducând astfel costurile cu personalul de pază.
Economii și în Parlament
În final, Bolojan a punctat că și Parlamentul poate contribui la efortul de reducere a cheltuielilor. Scăderea cu 10% a sumei forfetare pentru aleși nu ar afecta funcționarea Legislativului, consideră premierul.