Canalul Siret–Bărăgan prinde viață: contractul va fi semnat în câteva zile

Un proiect agricol de anvergură, cu o istorie controversată de peste trei decenii, revine în prim-plan: canalul magistral Siret–Bărăgan.

Potrivit ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin-Ionuț Barbu, contractul pentru execuția lucrărilor urmează să fie semnat în cel mult o săptămână, iar în două luni vor începe efectiv lucrările.

„În maximum o săptămână semnăm contractul și începem lucrările la canalul Siret–Bărăgan. Vorbim despre un tronson de minimum 35 km, cu o capacitate de irigare gravitațională pentru circa 400.000 de hectare, apă provenită din Dunăre”, a declarat ministrul într-o conferință recentă.

Cel mai ambițios proiect de irigații revine după zeci de ani de stagnare

Canalul Siret–Bărăgan, început în anul 1986, a fost conceput pentru a conecta râul Siret (zona Barajului Călimănești) cu Lacul Dridu, pe o lungime totală de 198 de kilometri. Proiectul viza trei mari obiective: alimentarea cu apă pentru irigații a Câmpiei Bărăganului, reducerea riscului de inundații în lunca Siretului și, pe termen lung, crearea unei rute pentru transport naval de mărfuri.

Timp de mai bine de trei decenii, lucrările au fost abandonate, iar ceea ce ar fi trebuit să devină o veritabilă autostradă a apei a fost lăsat în degradare. În 2012, costul estimat al investiției era de 3,5 miliarde de euro, iar finalizarea canalului ar fi permis irigarea a circa 10% din terenul agricol al României.

Investiție de miliarde, finanțare deblocată în 2025

Ministrul Barbu a precizat că există în acest an credite de angajament în valoare de 2,8 miliarde de lei, alocate pentru infrastructura principală de irigații, inclusiv pentru canalul Siret–Bărăgan. În paralel, pentru cele 41 de amenajări hidrotehnice aflate în execuție, mai este disponibil un miliard de euro.

În prezent, prima etapă a proiectului este deja în derulare și vizează 23 de kilometri din tronsonul I, situat în județul Vrancea. Tronsonul complet are o lungime de 50 km, iar autoritățile estimează că începerea lucrărilor în acest an va contribui semnificativ la creșterea capacității de irigare a zonelor afectate de secetă.

Irigare gravitațională: costuri reduse, eficiență sporită

Potrivit Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), sistemul propus va permite irigarea cu cheltuieli minime a suprafețelor agricole, întrucât aducțiunea apei din Dunăre este gravitațională, reducând astfel consumul de energie și costurile operaționale pe termen lung.

„Acest proiect este o urgență națională. În contextul schimbărilor climatice și al secetelor frecvente, irigațiile devin esențiale pentru menținerea producției agricole. Canalul Siret–Bărăgan poate schimba în bine viitorul agricol al sud-estului României.”, a adăugat Barbu.

O soluție reală pentru agricultura românească

Într-o perioadă în care fermierii se confruntă tot mai des cu seceta severă și lipsa apei pentru culturi, reluarea lucrărilor la canalul Siret–Bărăgan ar putea însemna un punct de cotitură în modernizarea agriculturii românești. Proiectul are nu doar o valoare economică, ci și o componentă strategică, influențând dezvoltarea durabilă a regiunii și siguranța alimentară. Foto: caputură video Raduc P Drum