CCR explică de ce a respins reforma pensiilor magistraților: Guvernul nu a cerut avizul CSM
Curtea Constituțională a României (CCR) a făcut publică, vineri, motivarea deciziei prin care a declarat neconstituțională legea privind reforma pensiilor magistraților, adoptată de Guvern prin procedura angajării răspunderii. Principala problemă semnalată de judecători este lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), considerat obligatoriu înainte de adoptarea unui astfel de proiect.
CCR: Consultarea CSM a fost informală și nevalidă
Potrivit documentului, Guvernul a transmis pe 29 iulie către CSM, Înalta Curte de Casație și Justiție și Parchetul General un „tabel comparativ” cu propuneri de modificare a legislației privind pensiile de serviciu, solicitând un punct de vedere. Judecătorii Curții au considerat, însă, că acest demers nu poate fi tratat ca o solicitare oficială de aviz, întrucât „nici forma, nici procedura derulată nu se constituie într-un proiect de lege asupra căruia plenul CSM putea emite aviz”.
CCR a reținut și faptul că Ministerul Justiției a cerut formal un aviz pe 22 august, însă cererea a fost prematură, pentru că s-a făcut înainte de finalizarea etapei interministeriale. Guvernul ar fi trebuit, spun judecătorii, să aștepte 30 de zile pentru ca CSM să poată emite avizul, termen care începea la 28 august. În schimb, executivul și-a asumat răspunderea pe proiect chiar a doua zi, pe 29 august.
„Faptul că Guvernul a decis să își angajeze răspunderea nu justifică eludarea sau scurtarea termenului prevăzut de lege”, se arată în motivare.
Opinii divergente în plenul Curții
Patru judecători – Csaba Asztalos, Cosmin Dragoș Dacian, Iuliana Scântei și Elena Tănăsescu – au exprimat o opinie separată. Ei susțin că Guvernul a avut, totuși, o formă de consultare cu magistrații și că, potrivit jurisprudenței Curții, obținerea avizului CSM nu este în toate cazurile obligatorie.
Argumentele constituționale invocate de CCR
Majoritatea judecătorilor constituționali au explicat că avizarea reprezintă o etapă obligatorie în procesul legislativ și nu poate fi înlocuită cu alte forme de consultare. „Etapele legale nu pot fi comprimate sau ignorate de inițiatorul actului legislativ”, se menționează în decizie.
CCR subliniază că solicitarea avizului CSM a fost „prematură și nevalidă”, iar adoptarea legii fără acest pas a încălcat principiul separației puterilor și normele constituționale privind colaborarea instituțională.
Reforma pensiilor, justificată dar neconstituțională procedural
Curtea a analizat și modul de adoptare a proiectului prin angajarea răspunderii, arătând că procedura a fost justificată de nevoia de a limita efectele crizei bugetare. Totuși, respectarea etapelor legale nu putea fi omisă.
„Legea urmărea corectarea inechităților din sistemul de pensii din justiție și avea o concepție racordată la realitatea socială și financiară a țării”, notează CCR, adăugând că reformele de acest tip trebuie realizate cu respectarea echilibrului instituțional.
Echitatea socială și încrederea publică
CCR subliniază, totodată, că o eventuală reformă a pensiilor de serviciu trebuie să țină cont de echitatea socială și de încrederea cetățenilor în acțiunea statului. Modificările pot fi favorabile sau defavorabile beneficiarilor, în funcție de contextul economic și de disponibilitatea fondurilor publice.