Cum vor fi afectate pensiile mai mari de 4.000 de lei de aplicarea contribuției CASS. Explicațiile lui Florin Manole
Florin Manole, propus de PSD pentru funcția de ministru al Muncii în viitorul Guvern condus de Ilie Bolojan, a oferit, luni, clarificări legate de taxarea pensiilor care depășesc pragul de 4.000 de lei. Acesta a explicat, în cadrul unui interviu televizat, că noua măsură fiscală nu afectează toți pensionarii, ci doar veniturile care depășesc limita stabilită.
„Important este să înțelegem principiul: nu se taxează întreaga pensie, ci doar partea care depășește 4.000 de lei. De exemplu, dacă o persoană are o pensie de 4.100 lei, CASS se aplică doar pe 100 de lei, nu pe întreaga sumă”, a declarat Manole.
Majoritatea pensionarilor nu vor fi afectați
Social-democratul a explicat că pragul de 4.000 de lei a fost ales în contextul în care pensia medie în România se situează în jurul valorii de 3.000 lei. Potrivit acestuia, peste 75% dintre pensionari încasează pensii sub acest prag.
„Este o realitate socială: cei mai mulți pensionari din România sunt sub nivelul de 4.000 lei. Avem și mulți beneficiari ai pensiei minime. În acest context, plafonul stabilit este unul rezonabil, menit să protejeze marea majoritate a pensionarilor”, a adăugat Manole.
Cum se calculează noua taxă
Aplicarea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) se va face doar pentru suma care depășește 4.000 de lei, iar procentul reținut este de 10%.
„Nu este vorba de o taxă aplicată întregii pensii. Baza de calcul este doar ceea ce trece de acest plafon. Așadar, dacă pensia este 4.500 lei, se va reține 10% din 500 lei, adică 50 lei”, a explicat Florin Manole.
Exemple concrete de scăderi
Potrivit calculelor, reținerea contribuției CASS va afecta astfel:
La o pensie de 4.500 lei, CASS va fi 50 lei
La o pensie de 5.200 lei, CASS va fi 120 lei
La o pensie de 6.000 lei, CASS va fi 200 lei
Manole a insistat asupra ideii că măsura nu aduce nicio povară suplimentară pentru pensionarii cu venituri mici sau medii și că este gândită pentru a menține echilibrul bugetar în sistemul public de sănătate.