DOCUMENT | Noile reguli pentru pensiile magistraților. Proiectul publicat de Ministerul Muncii

Ministerul Muncii a pus în dezbatere publică proiectul care modifică pensiile magistraților, un subiect aflat de luni bune în centrul discuțiilor politice și în atenția Comisiei Europene. Documentul stabilește un nou mod de calcul și introduce limite clare pentru cuantumul pensiei de serviciu.

Potrivit proiectului, pensia de serviciu nu va mai putea depăși 70% din venitul net obținut de magistrat în ultima lună de activitate. Propunerea vine în contextul obligațiilor asumate de România în cadrul PNRR, unde reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale reprezintă un jalon esențial pentru deblocarea tranșei 3 de plată.

Pensia de serviciu: cum se calculează în noua variantă

Proiectul prevede că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte și Curtea Constituțională, dar și personalul juridic prevăzut de lege, se pot pensiona la vârsta standard, dacă au:

– 35 de ani vechime totală,
– dintre care minimum 25 de ani exclusiv în funcțiile de magistrat.

În acest caz, pensia ar reprezenta 55% din media indemnizațiilor brute și a sporurilor din ultimele 60 de luni de activitate. După aplicarea tuturor formulelor, cuantumul net acordat nu poate depăși pragul de 70% din venitul net avut în ultima lună în funcție.

Modificări importante privind vechimea

Proiectul schimbă și alin. (3) al art. 211 din Legea 303/2022. Noua versiune stabilește că:

Magistrații cu 35 de ani vechime în muncă, dintre care 20–25 de ani doar în funcții de magistrat, pot ieși la pensie la vârsta standard, însă pensia va fi redusă cu 2% pentru fiecare an lipsă din vechimea necesară de 25 de ani în sistem.

În plus, este introdus un nou alineat, (3.1). Acesta permite pensionarea indiferent de vârstă pentru cei care au 35 de ani lucrați exclusiv în funcțiile prevăzute de lege. În această situație, pensia este diminuată cu 2% pentru fiecare an rămas până la împlinirea vârstei standard de pensionare. Suma finală va fi recalculată anual, în funcție de distanța până la împlinirea vârstei legale.

PNRR, motivul principal al modificărilor

În expunerea de motive, ministerul precizează că schimbările sunt necesare deoarece România are obligația de a implementa jalonul 215 din PNRR, care cere „reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale”. În lipsa unei reforme, Cererea de plată nr. 3 rămâne suspendată, ceea ce blochează fondurile europene așteptate.

Proiectul de lege este publicat în transparență decizională și poate fi consultat integral în secțiunea dedicată de pe site-ul Ministerului Muncii.