„Fascinația lutului: Incursiune în lumea ceramicii Vădastra“ – expoziție la Muzeul Județean Olt
Sunt expuse vase și fragmente ceramice aparținând culturii Vădastra, reprezentativă pentru zona de est şi sud-est a Olteniei în epoca neolitică.
Cele două instituții partenere în acest demers expozițional aduc în fața publicului vizitator artefacte ce provin de pe șantierele arheologice de la Slatina, Vădastra – Măgura Fetelor, Crușovu, comuna Brastavățu și nu în ultimul rând de la Romula, comuna Dobrosloveni.
Expoziţia Fascinaţia lutului: o incursiune în lumea ceramicii Vădastra aduce în atenţia publicului o serie de obiecte din lut aparţinând culturii Vădastra de la Dunărea de Jos (cca. 5200-4800 î. Hr.).
{module G+articles}
Cultura Vădastra, această splendidă manifestare a neoliticului la Dunărea de Jos, a fost relevată mai ales prin cercetările întreprinse în aşezarea eponimă, din judeţul Olt, pe parcursul secolului XX şi la începutul secolului XXI. Printre cei implicaţi în săpăturile arheologice din această importantă aşezare îi amintim pe Ioan Andrieşescu (1921), Vasile Christescu (1926), Dumitru Berciu (1934), Corneliu Mateescu (1946, 1948, 1954, 1956-1966, 1974), Roxana Dobrescu, Alain Tuffreau (2011). Alte situri mai importante în care s-au descoperit materiale specifice culturii Vădastra sunt Slatina (Str. Viorelelor, Str. Cornişei, Str. Piteşti, Str. Oituz, Biserica Ionaşcu), Cruşovu, Reşca-Romula, Sucidava-Malul Dunării, Măgura, Hotărani sau Fărcaşele.
Cercetarea Culturii Vădastra este legată indiscutabil de personalitatea lui C. Mateescu şi a modului original în care acesta a abordat-o. În toate rapoartele şi studiile sale, Mateescu a considerat că există două faze ale culturii, stabilite pe baze stilistice şi stratigrafice obţinute în urma cercetărilor proprii de la Vădastra şi Cruşovu. Alţi autori, cum ar fi D. Berciu sau M. Nica, ne indică cinci, respectiv patru faze, mai mult pe evoluţii tipologice decât pe realităţi stratigrace.
Datele radiocarbon, mult mai numeroase în ultima vreme, ne indică o evoluţie a stilului ceramic Vădastra la Dunărea de Jos, în date absolute, între cca. 5200-4800 BC, ceea ce concordă cu “importurile” din alte arii culturale (Boian, Cultura ceramicii liniare).
{module G+articles (2)}
În aşezările cercetate până acum au fost descoperite locuinţe de suprafaţă, locuinţe adâncite şi numeroase gropi, elemente de habitat din care au fost recuperate numeroase obiecte, care au făcut apoi obiectul unor studii detaliate. Morminte care să fie atribuite cu certitudine culturii Vădastra nu s-au găsit, însă au fost descoperite fragmente de oase umane în aşezări, ca mărturii ale unor practici aşa-zise nefunerare.
Ceea ce iese în evidenţă în urma studierii culturii materiale aparţinând culturii Vădastra este ceramica, cu o multitudine de forme şi stiluri decorative. Dintre acestea din urmă se remarcă excizia şi umplerea cu pastă albă (uneori şi pictura cu roşu), un stil decorativ care creează un efect deosebit asupra privitorului. Alte elemente importante ale culturii materiale sunt figurinele antropomorfe şi zoomorfe, obiectele din os şi corn, industria litică şi rarele obiecte din cupru.
Splendidele vase vădăstrene erau folosite în activităţile cotidiene (gătit, păstrarea hranei, băut, etc.), puteau servi ca recipient pentru intermedierea relaţiilor cu strămoşii (dacă ne gândim la câteva cupe asociate cu fragemnte de oase umane sau la vasele antropomorfe), puteau fi utilizate ca bunuri de schimb în cazul schimburilor dintre grupurile umane neolitice sau intrau în componenţa unor alte vase, după ce eau zdrobite şi utilizate ca degresant sub forma şamotei.
{module G+articles (2)}