Furtul de energie în România: cine plătește prețul final?

Pe fondul scumpirilor din ultima perioadă și al presiunii pe bugetele personale, tot mai mulți români aleg o cale riscantă și ilegală: furtul de energie electrică și gaze naturale. Este o realitate ignorată uneori din comoditate sau din lipsă de reacție civică, dar ale cărei efecte pot fi devastatoare – atât financiar, cât și în ceea ce privește siguranța publică.

Datele oficiale arată un fenomen care nu mai poate fi considerat izolat sau marginal. În doar șase luni, în nordul țării, au fost înregistrate sute de cazuri de sustragere de energie, cu un impact echivalent cu consumul pe termen lung al unei școli sau al zeci de gospodării. Dar dincolo de cifre, în spatele fiecărui cablu improvizat sau contor ocolit se află un pericol real: riscul de incendiu, explozie sau electrocutare.

Cât curent s-a furat în realitate?

Potrivit rapoartelor transmise de Delgaz Grid, compania responsabilă cu distribuția de energie în jumătatea de nord a României, în primele șase luni ale acestui an au fost depistate peste 660 de intervenții ilegale asupra rețelelor de energie electrică și gaze. Este un număr alarmant, având în vedere că aceste cazuri au fost descoperite doar în 18 județe, iar multe altele, probabil, au rămas nedetectate.

În total, s-au sustras aproape 10 milioane de kilowați-oră de energie – o cantitate impresionantă, care, tradusă în consum real, ar putea alimenta o gospodărie timp de cinci ani sau o unitate de învățământ timp de aproape trei decenii. Majoritatea cazurilor identificate s-au concentrat în zona Moldovei, în județe precum Iași, Bacău sau Suceava, dar și în vestul țării au fost semnalate intervenții ilegale în rețeaua de gaze, în județe precum Cluj, Timiș sau Sibiu.

Valoarea totală a pagubelor este estimată la 8,5 milioane de lei. Însă prejudiciul real depășește cu mult dimensiunea economică – el afectează infrastructura, siguranța publică și încrederea în sistem.

Improvizațiile care pun vieți în pericol

Deși la prima vedere pare o „șmecherie” care păcălește sistemul, furtul de energie este o acțiune profund periculoasă. Improvizațiile făcute pe instalațiile electrice sau de gaze nu respectă nicio normă de siguranță și pot provoca accidente grave. Fie că vorbim despre incendii pornite de la un cablu învechit și amplasat greșit, fie despre explozii cauzate de branșamente ilegale la conducte de gaz, rezultatul poate fi dezastruos.

Reprezentanții companiei atrag atenția că aceste intervenții clandestine nu doar că pun în pericol viața celor care le efectuează, ci pot afecta întreaga comunitate. De multe ori, calitatea serviciului de distribuție scade, tensiunea în rețea devine instabilă, iar consumatorii corecți se confruntă cu probleme din cauza vecinilor care au ales calea ilegală.

Riscul este agravat de lipsa unor materiale conforme și de lipsa specializării celor care „intervin” în rețea. Nu de puține ori, echipele de intervenție au descoperit fire trase direct din stâlpi de curent, țevi conectate ilegal și contoare trucate, toate amplasate în condiții de maxim pericol.

Ce spune legea despre furtul de energie

În România, sustragerea de energie este prevăzută ca infracțiune în Codul penal. Faptele sunt pedepsite prin amenzi sau chiar prin închisoare, în funcție de gravitatea situației și de prejudiciul produs. În toate cazurile în care sunt depistate intervenții neautorizate, distribuitorul formulează plângeri penale și demarează proceduri legale pentru recuperarea daunelor.

De asemenea, companiile de distribuție au înăsprit verificările și, în multe cazuri, monitorizează consumul prin sisteme inteligente, care pot detecta rapid diferențele dintre consumul estimat și cel real. Cu toate acestea, rețelele sunt vaste, iar resursele pentru verificare sunt limitate, așa că numărul real al intervențiilor ilegale ar putea fi chiar mai mare decât cel raportat.

Campaniile de prevenire și vocea autorităților

Conștientă de gravitatea situației, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a lansat o campanie de informare adresată populației, punând accent pe prevenție. Mesajul central este unul clar: improvizațiile nu sunt doar ilegale, ci și periculoase, iar alternativele legale trebuie să fie prima alegere.

Un clip recent al campaniei ilustrează acest pericol printr-o scenă devenită virală. Un bărbat urcă pe un stâlp pentru a se lega ilegal la rețeaua de curent și își justifică gestul prin prețurile mari: „Ori improvizez, ori citesc la lumânare”, spune el înainte de a suferi un accident. Mesajul transmis este simplu, dar puternic: „Nu risca o greșeală scumpă. Alege varianta sigură”.

Ce putem face ca să prevenim

În fața unui fenomen care pare să se amplifice pe fondul dificultăților economice, soluția nu este resemnarea. Cetățenii pot contribui prin informare, vigilență și responsabilitate. Sesizarea unor cazuri suspecte către autorități este un gest de protejare a propriei comunități. Identitatea celor care semnalează nereguli este păstrată confidențială, iar fiecare caz descoperit este o tragedie potențială evitată.

Pe de altă parte, este esențial ca oamenii să conștientizeze că alternative legale există – de la optimizarea consumului până la schimbarea furnizorului sau instalarea de soluții de eficiență energetică. Acestea presupun efort și uneori investiții inițiale, dar garantează siguranță pe termen lung.

Concluzie

Furtul de energie nu este doar o problemă economică. Este o amenințare tăcută care planează asupra comunităților, alimentată de indiferență, sărăcie sau lipsă de informare. De aceea, combaterea ei nu trebuie să fie doar misiunea distribuitorilor sau a autorităților. Ea începe cu fiecare dintre noi – prin alegerile pe care le facem, prin curajul de a semnala ceea ce nu este în regulă și prin refuzul de a accepta improvizația ca normă. Siguranța unei case, a unei școli sau a unui cartier nu trebuie sacrificată pentru câțiva kilowați în plus.