Guvernul caută soluții pentru facturile la gaz după ridicarea plafonării
Ridicarea plafonării prețurilor la gaze naturale, programată pentru 1 aprilie 2026, pune Guvernul în fața unei mize sensibile: cum vor arăta facturile la gaz după ridicarea plafonării, într-o piață aflată sub presiunea Comisiei Europene și a riscurilor inflaționiste.
Ministerul Energiei confirmă că liberalizarea va avea loc la termenul asumat, în condițiile în care România se află deja într-o procedură de infringement deschisă în 2024. Continuarea plafonării ar putea duce statul român în fața Curții de Justiție a UE.
În același timp, Guvernul negociază cu Bruxelles un nou set de măsuri care să protejeze consumatorii casnici și să prevină un șoc pe modelul celui produs vara trecută în piața de electricitate.
Autoritățile vor o tranziție „liniștită” pentru consumatori
Prețul gazelor este în prezent plafonat la 0,31 lei/MWh, măsură introdusă în 2022 și prelungită cu încă un an până în 2026. Deși liberalizarea devine obligatorie, autoritățile susțin că lucrurile nu se vor repeta ca în piața de electricitate, unde schimbările au dus la dublarea facturilor pentru mulți români.
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, dă asigurări că scenariul unei creșteri bruște va fi evitat. El afirmă că, odată ce plafonarea expiră, tranziția va fi una graduală și predictibilă, astfel încât consumatorii să nu fie loviți de costuri imprevizibile.
Ministerul explică și motivul pentru care nu poate prelungi încă o dată măsura actuală: orice blocare suplimentară a prețurilor ar încălca legislația europeană și ar atrage sancțiuni.
România negociază noi măsuri de protecție la Bruxelles
Pentru a preveni dezechilibrele din piață, Guvernul discută cu Comisia Europeană implementarea unui mecanism de sprijin care să intre în vigoare odată cu liberalizarea.
Printre variantele luate în calcul:
un sistem de protecție pentru consumatorii casnici, asemănător celui folosit pentru consumatorii vulnerabili la electricitate;
introducerea unor instrumente prin care ANRE să îmbunătățească funcționarea pieței gazelor;
ajutoare de stat pentru companiile industriale care depind masiv de gaz în producție;
soluții pentru producătorii de energie termică, astfel încât prețurile la încălzire să nu explodeze în sezonul rece.
Guvernul mizează pe faptul că vara 2026, perioadă în care consumul de gaze scade natural, va oferi pieței timpul necesar pentru a se stabiliza.
Companiile: „Prețurile sunt deja aproape de nivelul plafonului”
Reprezentanții companiilor din domeniu afirmă că situația actuală este diferită de cea care a generat probleme pe piața electricității. Prețurile gazelor au coborât în ultimele luni spre nivelul plafonului, ceea ce reduce riscul unor scumpiri majore odată cu liberalizarea.
Sectorul privat cere însă predictibilitate. O decizie fermă, fără mesaje contradictorii, le-ar permite furnizorilor să pregătească ofertele pentru consumatorii casnici înainte de 1 aprilie 2026.
Avertismentul Consiliului Fiscal: risc de presiune inflaționistă
În timp ce Guvernul și companiile transmit mesaje optimiste, Consiliul Fiscal atrage atenția asupra unui risc important: liberalizarea ar putea alimenta inflația, într-un moment în care Banca Națională încearcă să stabilizeze anticipațiile consumatorilor.
Președintele Daniel Dăianu consideră că autoritățile ar trebui să analizeze serios oportunitatea respectării termenului actual, pentru a nu genera un nou val de scumpiri, greu de controlat în economia românească. Potrivit acestuia, deficitul bugetar și presiunile asupra politicii monetare complică tabloul economic.
România, singura țară care a menținut plafonarea și în 2024–2025
Multe state europene au aplicat măsuri de protecție pentru consumatori în timpul crizei energetice din 2021–2022. Totuși, România a rămas singura țară care a prelungit intervenția statului și după 2023, ceea ce a declanșat procedura de infringement.
Comisia Europeană reproșează României:
că limitează formarea liberă a prețurilor pe piața de gaze;
că distorsionează comerțul transfrontalier;
că reduce libertatea producătorilor de a stabili prețurile angro.
Aceste motive au dus la transmiterea unui „aviz motivat”, ultimul pas înainte ca România să fie trimisă la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
Ce urmează
Până la finalul anului, Guvernul trebuie să prezinte Comisiei Europene schema nouă de măsuri, astfel încât perioada post-plafonare să fie predictibilă, iar consumatorii să nu fie expuși unor creșteri bruște.
Autoritățile mizează pe faptul că piața gazelor, mai stabilă în prezent decât cea a energiei electrice, poate trece prin procesul de liberalizare fără a se transforma într-un șoc pentru români.