Guvernul taie indemnizațiile ATOP: peste 21 milioane de lei economisiți anual

Guvernul României a decis să elimine, începând cu 1 august 2025, indemnizațiile de ședință acordate membrilor Autorităților Teritoriale de Ordine Publică (ATOP). Măsura vine ca o reacție la criticile privind eficiența și utilitatea acestor structuri consultative și va duce la economii de peste 21,9 milioane de lei anual din bugetele locale.

Plăți generoase pentru o activitate simbolică

ATOP este un organism consultativ, fără personalitate juridică, organizat la nivelul fiecărui județ și al Municipiului București, cu scopul declarat de a contribui la eficiența serviciului polițienesc. În realitate, însă, implicarea practică a membrilor ATOP s-a dovedit adesea redusă, iar prezența în aceste structuri a fost considerată mai degrabă o recompensă politică decât o nevoie administrativă autentică.

În unele județe, participarea la o singură ședință lunară aducea unui membru ATOP o indemnizație netă de până la 3.285 de lei. Raportat la numărul mediu de membri – între 15 și 16 într-o autoritate – fondurile cheltuite lunar ajungeau la aproximativ 50.000 de lei, iar pe parcursul unui an la peste 600.000 de lei per județ.

Diferențe uriașe între județe și lipsă de criterii clare

Un aspect remarcat de Guvern în nota de fundamentare a proiectului este lipsa unei grile unitare de stabilire a indemnizațiilor. În unele județe, membrii ATOP primeau sume modice, de 400–500 de lei, în timp ce în altele valorile depășeau 2.000 de lei. Aceste discrepanțe ridicau semne de întrebare privind transparența și logica din spatele alocărilor financiare.

Mai mult, membrii ATOP sunt adesea consilieri județeni, primari sau persoane cu funcții de conducere în instituții publice, deja remunerate. Din acest motiv, rolul lor în cadrul acestor autorități a fost văzut, de-a lungul timpului, ca un mijloc de suplimentare a veniturilor și nu ca un angajament real față de siguranța comunității.

Un rol formal, fără rezultate vizibile

Criticile publice legate de eficiența activității ATOP au fost constante. În multe cazuri, munca membrilor se rezumă la participarea la ședințe formale, unde sunt prezentate rapoarte sau sunt purtate discuții generale, fără impact direct sau imediat asupra ordinii publice.

Guvernul subliniază că aceste structuri nu au competențe decizionale și nu pot influența în mod semnificativ politicile locale de siguranță. Prin urmare, sumele mari plătite membrilor ATOP nu se justifică în raport cu rezultatele produse.

Economii importante pentru administrația locală

Prin eliminarea acestor indemnizații, autoritățile estimează o scădere a cheltuielilor de personal cu peste 21,9 milioane de lei anual. Estimarea este bazată pe un model care presupune participarea a 15 membri la 4 ședințe plenare pe an și 12 ședințe de comisii lunare, fiecare membru primind o indemnizație de 10% din leafa lunară a președintelui consiliului județean sau a primarului general.

Pentru anul 2025, economia va fi de aproximativ 6,85 milioane de lei, ținând cont că măsura intră în vigoare abia de la 1 august.

Reacții în teritoriu: tăieri deja aplicate

În unele județe, sub presiunea opiniei publice, autoritățile locale au început deja să reducă semnificativ aceste indemnizații. Există cazuri unde s-a trecut de la 3.300 de lei la sume cuprinse între 500 și 1.000 de lei lunar. Argumentul principal a fost că fondurile respective pot fi redirecționate către servicii cu impact direct, precum educația, infrastructura sau sănătatea.

Această reacție anticipată a unor consilii județene sugerează că măsura guvernului vine pe un fond de nemulțumiri generale față de cheltuielile nejustificate din administrația locală.

Mai multă transparență, mai puțină risipă

Eliminarea indemnizațiilor pentru ATOP este un semnal clar că autoritățile centrale încep să reacționeze la cerințele de eficiență și transparență venite din partea cetățenilor. Într-un context economic tensionat, fiecare leu economisit poate face diferența pentru serviciile publice esențiale.

Rămâne de văzut dacă această măsură va fi urmată și de alte acțiuni similare, menite să elimine „recompensele de imagine” și să orienteze resursele bugetare spre domenii care aduc beneficii concrete comunităților locale.