Isărescu, avertisment dur: Scumpiri inevitabile și tensiuni pe piața valutară

Mugur Isărescu a lansat un semnal de alarmă privind instabilitatea financiară din România, atrăgând atenția că luna mai a adus una dintre cele mai puternice presiuni de pe piața valutară din ultimii ani. Ieșiri masive de capital, intensificate de criza politică și incertitudinile economice, au afectat echilibrul financiar intern.

„Situația a devenit critică după rezultatul alegerilor și demisia guvernului. Nu a fost vorba de un singur factor, ci de o avalanșă: discurs public agresiv, incertitudini politice, neîncredere pe piață. Ministerul de Finanțe nu a reușit să atragă finanțare imediat după alegeri, ceea ce a transmis un semnal negativ puternic”, a declarat guvernatorul BNR.

Intervenții valutare de amploare pentru a stabiliza cursul

Potrivit lui Isărescu, Banca Națională a fost nevoită să intervină în forță pe piața valutară, imediat după turul întâi al alegerilor, dar și în zilele care au urmat. Intervențiile au fost indirecte, realizate prin intermediari, așa cum se procedează în mod obișnuit în marile bănci centrale.

„Am vândut valută în sume considerabile. Orice intervenție de acest tip scoate lichiditate din piață. Dacă vinzi un miliard de euro, retragi echivalentul în lei — cinci miliarde. Nu vorbim despre simple ajustări, ci de mișcări care afectează semnificativ lichiditatea”, a explicat guvernatorul.

El a precizat că nu a fost posibilă menținerea cursului sub pragul de 5 lei pentru un euro, întrucât o astfel de politică ar fi fost contradictorie:

„Nu poți, în același timp, să aperi leul și să injectezi lichiditate. Orice echilibru are limitele lui. Nu am pierdut rezerve, ci le-am convertit în lei, iar acest proces a fost necesar pentru menținerea stabilității în plin haos politic.”

Criză de încredere și dificultăți în finanțarea statului

În spatele intervențiilor BNR se află o problemă mai profundă: finanțarea tot mai dificilă a deficitului bugetar. În zilele imediat următoare alegerilor, statul nu a reușit să atragă fonduri de pe piață, semn că încrederea investitorilor a fost grav afectată.

„Am format o celulă de criză împreună cu Ministerul de Finanțe. Ne-am confruntat cu o situație periculoasă: deprecierea cursului, lipsa lichidității și presiunea plăților bugetare, inclusiv pensii. Am reușit să limităm deteriorarea, dar impactul s-a simțit deja”, a precizat Isărescu.

Scumpiri în lanț, cu inflația revizuită în creștere

Deși în ultimele luni inflația a cunoscut o scădere moderată, BNR a revizuit în sus prognoza pentru sfârșitul anului, de la 3,8% la 4,6%, semn că urmează o nouă perioadă de scumpiri. Această tendință este alimentată și de instabilitatea cursului, dar și de perspectiva unui deficit fiscal tot mai greu de controlat.

„Scăderea inflației de până acum s-a datorat în principal reducerii prețurilor la combustibili, corelate cu evoluția cotațiilor internaționale. Însă această perioadă de respiro s-ar putea încheia curând”, a avertizat guvernatorul BNR.

Pentru 2026, BNR estimează o inflație de 3,4%, în creștere față de estimarea anterioară de 3,1%. FOTO: Captură youtube