Noua lege a salarizării, acord politic finalizat

Liderii principalelor partide politice au semnat un acord prin care își asumă adoptarea noii legi a salarizării din sectorul public până la finalul actualei sesiuni parlamentare, adică până la sfârșitul lunii iunie. Decizia vine în urma unui proces de mediere coordonat la nivelul Administrației Prezidențiale, în contextul blocajelor politice generate după schimbările recente de la nivel guvernamental.

Potrivit instituției prezidențiale, proiectul de lege urmează să fie publicat luni în transparență decizională, etapă esențială înainte de intrarea în consultările oficiale cu partenerii sociali și structurile profesionale vizate.

Mediere politică și reluarea negocierilor instituționale

După demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură, procesul legislativ privind reforma salarizării a fost preluat și coordonat prin Administrația Prezidențială. Discuțiile au fost facilitate de consilierul prezidențial pentru probleme economice, în încercarea de a reconstrui consensul politic necesar adoptării unui proiect cu impact bugetar major.

La finalul acestor negocieri, PSD, PNL, USR și UDMR au convenit asupra unui cadru comun de principii, asumându-și sprijinul pentru adoptarea legii în forma stabilită prin mediere.

Jalon PNRR cu impact financiar major

Noua lege a salarizării reprezintă un jalon esențial în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, cu o valoare asociată de aproximativ 700 de milioane de euro. Îndeplinirea acestui obiectiv este condiționată de adoptarea reformei în termenul stabilit, în caz contrar existând riscul pierderii fondurilor europene.

Administrația Prezidențială precizează că reforma este construită astfel încât niciun salariu din sectorul public să nu fie diminuat în urma aplicării noii legi. În același timp, este stabilit un plafon privind evoluția cheltuielilor salariale, astfel încât acestea să rămână în linie cu obiectivele fiscale asumate de România pe termen mediu și lung.

De asemenea, aplicarea completă a legii este prevăzută pentru data de 1 ianuarie 2027, fără implementare graduală și fără intervenții ulterioare punctuale care să modifice arhitectura inițială.

Consultări accelerate și calendar de implementare

După publicarea proiectului în transparență decizională, Ministerul Muncii urmează să inițieze consultări cu sindicatele, organizațiile patronale și toate categoriile profesionale din sectorul public. Autoritățile urmăresc un calendar accelerat, estimat la aproximativ două săptămâni, pentru definitivarea formei finale înainte de transmiterea către Parlament.

Ministrul interimar al Muncii și al Fondurilor Europene a explicat că reforma are la bază un set de direcții fundamentale care vizează protejarea veniturilor actuale ale angajaților din sistemul public, menținerea disciplinei bugetare și asigurarea sustenabilității fiscale pe termen lung, precum și aplicarea unitară și predictibilă a noii legislații.

Schimbări structurale în sistemul de salarizare

Reforma propune o reorganizare completă a modului în care sunt stabilite salariile în sectorul public. Noul sistem va introduce o ierarhie unitară a funcțiilor, aplicabilă inclusiv la nivelul administrației publice locale, precum și o structură standardizată a gradelor de salarizare pentru întreg aparatul bugetar.

În același timp, este vizată limitarea și transparentizarea sporurilor, alături de introducerea unor criterii clare de performanță, care să influențeze evoluția veniturilor în funcție de rezultate și responsabilități.

Un alt element central îl reprezintă consolidarea guvernanței sistemului salarial, printr-o responsabilitate comună între Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor, cu scopul de a asigura coerență și control asupra impactului bugetar.

Obiectiv: sistem salarial predictibil și sustenabil

Autoritățile susțin că noua lege are ca obiectiv principal construirea unui sistem salarial coerent, echitabil și predictibil pentru întreg sectorul public. Reforma este gândită astfel încât să fie compatibilă cu țintele fiscale asumate de România, fără a afecta stabilitatea macroeconomică.

În perioada următoare, accentul va fi pus pe dialogul social și ajustarea finală a proiectului legislativ, înainte ca acesta să fie transmis Parlamentului pentru dezbatere și adoptare.