Percheziții în dosarul falimentului Euroins
Procurorii au efectuat paisprezece percheziții în București și Târgu Mureș, într-un dosar complex privind falimentul Euroins. Ancheta vizează foști membri din conducerea Euroins România și mai multe firme asociate acționarilor bulgari ai companiei. Prejudiciul estimat depășește 4,6 milioane de euro și 1,6 miliarde de lei, conform datelor transmise de Ministerul Public.
Cum ar fi fost decapitalizată compania
Anchetatorii susțin că, între 2020 și 2023, persoane cu rol decizional din structura acționariatului bulgar, sprijinite de membri ai conducerii executive din România, ar fi acționat coordonat pentru a scoate bani din companie. Disponibilitățile financiare ale Euroins ar fi fost reduse treptat, iar patrimoniul firmei ar fi fost diminuat în mod constant, în cadrul unei strategii deliberate.
Acuzațiile formulate de procurori
În dosar sunt investigate fapte precum delapidarea cu consecințe deosebit de grave, gestiunea frauduloasă, spălarea banilor și prezentarea de informații false referitoare la situația economică a companiei. Procurorii spun că au fost identificate atât persoane fizice, cât și entități juridice aflate sub controlul acționarilor bulgari, toate implicate în mecanismele suspectate.
Mecanismul financiar investigat
Potrivit anchetei, între 2017 și 2023, Euroins încasa bani din polițe, însă sumele nu rămâneau în companie pentru acoperirea obligațiilor față de asigurați. În loc să fie folosite pentru plata despăgubirilor, resursele erau direcționate către firme afiliate acționarilor bulgari. Anchetatorii susțin că această practică ar fi fost concepută și coordonată la nivelul conducerii, cu implicarea unor persoane din România, pentru a goli treptat disponibilitățile financiare ale companiei.
Raportări false și politici interne controversate
Procurorii menționează că Euroins ar fi transmis către ASF raportări care prezentau o situație nereala, cu rezerve tehnice aparent suficiente. În realitate, spun anchetatorii, compania nu își acoperea obligațiile față de clienți, iar politica internă ar fi urmărit neconstituirea rezervelor la nivelul cerut de lege, în paralel cu neplata despăgubirilor.
Resurse redirecționate chiar și în pragul colapsului
Între 2020 și 2023, după ce ASF a identificat un deficit de capital de peste 2 miliarde de lei, acționarii principali ar fi continuat transferul fondurilor către entități afiliate. Procurorii afirmă că scopul acestor operațiuni ar fi fost protejarea intereselor acționarului majoritar, în detrimentul clienților și creditorilor. În același interval, compania ar fi acordat împrumuturi de zeci de milioane de lei către firme din grup, fără ca rambursarea acestora să fie urmărită.