Planul secret al NATO: România și Polonia, pioni esențiali în noua strategie defensivă

NATO pregătește o extindere fără precedent a capacităților sale de apărare antirachetă pe flancul estic, într-un demers care vizează direct amenințarea militară tot mai activă a Rusiei. Surse citate de Bloomberg indică faptul că Alianța Nord-Atlantică are în lucru o strategie confidențială care implică integrarea sistemelor actuale de apărare într-un mecanism comun, cu România și Polonia în poziții cheie.

Într-o mișcare considerată istorică, se discută pentru prima oară despre unificarea scutului balistic al NATO cu alte componente din rețeaua de apărare aeriană. Până acum, aceste discuții au avut loc în spatele ușilor închise, iar obiectivul principal pare să fie redefinirea arhitecturii de apărare a Alianței în contextul unei Rusii tot mai agresive.

Deși oficial, scopul declarat al sistemelor antirachetă din România și Polonia a fost contracararea amenințărilor din Orientul Mijlociu, în special dinspre Iran, realitatea geopolitică actuală determină o reorientare a strategiei NATO. Noua abordare are în vedere acoperirea tuturor direcțiilor posibile de atac, subliniind totodată o preocupare crescută față de potențialul ofensiv al Rusiei.

România și Polonia – bastioane ale securității estice

Cele două baze de interceptare – una la Deveselu, România, operațională încă din 2016, și cealaltă la Redzikowo, Polonia – sunt elemente centrale ale scutului NATO. Fiecare bază este deservită de circa 200 de militari și are rolul de a detecta și intercepta rachetele balistice cu rază medie de acțiune.

În pofida opoziției ferme și constante din partea Moscovei față de desfășurarea acestor sisteme în apropierea granițelor sale, NATO a menținut că scopul acestora este pur defensiv. Însă noul context geopolitic, modelat de agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, a generat o reevaluare a amenințărilor, iar România și Polonia devin puncte nevralgice în strategia de descurajare a Rusiei.

Un salt tehnologic major în pregătire

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a cerut public o creștere substanțială – de patru ori – a investițiilor în sistemele de apărare aeriană și antirachetă. Oficialul susține necesitatea unui „salt cuantic” în capacitățile defensive ale Alianței, având în vedere nivelul la care s-a ridicat amenințarea rusă.

Această evoluție strategică vine într-un moment crucial – la mai bine de trei ani de la debutul invaziei ruse în Ucraina – și anticipează cel mai ambițios program de reînarmare al NATO de la sfârșitul Războiului Rece.

Surse diplomatice au dezvăluit că negocierile pentru integrarea sistemelor antirachetă ar putea fi finalizate înainte de summit-ul NATO de la Haga, programat pentru 24-25 iunie. Cu toate acestea, nu este exclus ca discuțiile să continue și după acest moment, întrucât deciziile implică multiple ramificații politice și militare.

Legături strategice între bazele NATO și SUA

Pentagonul a inițiat deja măsuri pentru consolidarea comunicațiilor dintre bazele implicate. Departamentul american al Apărării a lansat, în februarie, un anunț de achiziție pentru realizarea unor linii speciale de telecomunicații între baza Aegis Ashore de la Deveselu și două centre strategice: Capodichino, lângă Napoli, unde se află sediul Flotei a 6-a a SUA, și Wiesbaden, Germania, folosită pentru coordonarea sprijinului oferit Ucrainei.

Această inițiativă indică un interes crescând pentru interoperabilitatea rapidă a forțelor NATO, dar și pentru capacitatea de reacție imediată în eventualitatea unei escaladări militare.

Sistemul Aegis Ashore – pilon al apărării antirachetă

Sistemul Aegis Ashore este compus din baze fixe (precum cele din România și Polonia), distrugătoare ale marinei americane din portul spaniol Rota și un radar de avertizare timpurie situat în Kurecik, Turcia. Împreună, acestea formează o rețea capabilă să detecteze, să urmărească și să neutralizeze rachetele balistice în orice fază a traiectoriei lor.

În paralel, NATO investește în tehnologii emergente. Sistemul SINBAD – o rețea de sateliți asistată de inteligență artificială – este deja în faza de implementare. Acesta va permite monitorizarea activităților militare în Ucraina și în zonele de graniță estice ale NATO, oferind o imagine în timp real a potențialelor amenințări.

Îngrijorări privind efectele asupra păcii

Chiar dacă integrarea sistemelor defensive este considerată o necesitate strategică, există voci în cadrul comunității internaționale care se tem că această consolidare a flancului estic ar putea afecta negativ perspectivele de pace în Ucraina. De asemenea, nu este clar dacă toate statele membre NATO, în special Statele Unite, vor susține în totalitate noile măsuri propuse.

Summitul de la Haga ar putea aduce clarificări în această privință. Ucraina a fost invitată să participe, însă rămâne de văzut dacă în cadrul reuniunii se va păstra vechiul discurs privind amenințarea din Iran sau dacă focusul se va orienta explicit spre Rusia.

Într-un context geopolitic marcat de tensiuni tot mai accentuate și cu un front estic expus direct amenințărilor militare ruse, NATO se pregătește pentru o transformare structurală majoră. România și Polonia joacă un rol central în această strategie, devenind veritabile bastioane ale securității europene. Consolidarea sistemelor antirachetă și integrarea lor într-un sistem comun de apărare ar putea marca o nouă eră în politicile de descurajare ale Alianței Nord-Atlantice.