Pot fi declanșate alegeri anticipate în România? Ce spune Constituția

România continuă să fie condusă de un guvern interimar, după ce Parlamentul a respins învestirea cabinetului Veștea. În acest context, pe fondul negocierilor dificile pentru formarea unei noi majorități, scenariul alegerilor anticipate a revenit în atenția opiniei publice.

Fostul judecător al Curții Constituționale, Petre Lăzăroiu, a explicat care sunt condițiile prevăzute de Constituție pentru dizolvarea Parlamentului și organizarea unor alegeri înainte de termen.

Când poate fi dizolvat Parlamentul

Constituția României stabilește că președintele poate dizolva Parlamentul dacă Legislativul nu acordă votul de încredere pentru formarea unui guvern în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două cereri de învestitură.

După demiterea cabinetului Bolojan prin moțiune de cenzură, cabinetul Veștea a reprezentat prima încercare de formare a unui nou guvern. Pentru ca dizolvarea Parlamentului să devină posibilă, este necesară respingerea unei noi solicitări de învestitură în interiorul termenului constituțional de 60 de zile.

Fără dizolvarea Parlamentului nu pot fi organizate alegeri anticipate.

Președintele nu este obligat să dizolve Parlamentul

Potrivit fostului judecător CCR, formularea din Constituție oferă șefului statului posibilitatea de a dizolva Parlamentul, dar nu îl obligă să facă acest lucru.

Petre Lăzăroiu subliniază că termenul „poate” folosit în legea fundamentală lasă decizia finală la latitudinea președintelui României.

Astfel, chiar dacă toate condițiile constituționale sunt îndeplinite, Nicușor Dan nu este obligat să declanșeze procedura care ar duce la organizarea de alegeri anticipate.

De ce anticipatele sunt puțin probabile

În opinia fostului magistrat, perspectiva alegerilor anticipate funcționează mai degrabă ca un instrument de presiune în negocierile politice decât ca o soluție reală.

Acesta consideră că majoritatea formațiunilor parlamentare nu au interesul de a merge la urne înainte de termen, în condițiile actuale.

„Dacă este să vorbim sincer, este greu de crezut că cineva forțează construcția guvernului prin această sperietoare a alegerilor anticipate. Pentru că, în afară de AUR, niciun alt partid nu ar conveni la alegeri anticipate”, a declarat Petre Lăzăroiu.

Varianta Ilie Bolojan și limitele procedurii

Una dintre variantele discutate în spațiul public este desemnarea lui Ilie Bolojan pentru funcția de prim-ministru.

Lăzăroiu apreciază însă că o astfel de nominalizare ar putea fi interpretată drept o încercare de presiune politică asupra partidelor, fără garanția obținerii unei majorități parlamentare.

Fostul judecător CCR amintește și faptul că, în trecut, Curtea Constituțională a stabilit că procedura desemnării premierului nu poate fi folosită pentru blocarea intenționată a formării unui guvern.

Câte încercări are la dispoziție șeful statului

Constituția stabilește etapele care trebuie parcurse, însă nu precizează un număr exact de încercări pentru desemnarea unui premier.

În practică, dacă o propunere este respinsă, președintele poate relua consultările și poate desemna un alt candidat pentru funcția de prim-ministru.

Potrivit lui Petre Lăzăroiu, această situație îi oferă președintelui o anumită marjă de manevră în gestionarea crizei politice, chiar dacă limitele constituționale rămân clar definite.

România rămâne cu un guvern interimar

Până la formarea unei noi majorități parlamentare și învestirea unui cabinet cu puteri depline, România continuă să fie administrată de un guvern interimar.

Situația este cu atât mai importantă cu cât țara are de îndeplinit o serie de reforme și jaloane asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar întârzierile pot afecta accesarea fondurilor europene.