Reforma pensiilor inclusă în PNRR: Creșterea voluntară a vârstei de pensionare, formula de calcul schimbată

Noua lege a pensiilor ar urma să fie finalizată la nivelul guvernului în prima parte a anului viitor, urmând ca mai apoi să fie trimisă în Parlament. Potrivit documentului integrat în Planul Național de Redresare și Reziliență, legea va înlocui „toate prevederile negative” din legile anterioare.

„Sistemul de pensii va fi reformat, refăcut și pus pe baze solide. În fiecare an sume tot mai mari sunt transferate de la bugetul de stat la bugetul de pensii: 2,5 miliarde lei în 2019 – 12,4 miliarde lei în 2026.

Reforma sistemului de pensii pe care ne-o asumăm prin PNRR înseamnă soluții de redresare treptate, responsabile, astfel încât investițiile masive din PNRR în autostrăzi, în păduri noi plantate, în reducerea abandonului școlar și toate celelalte, astfel încât toate aceste investiții să nu fie apoi risipite în sisteme dezechilibrate. Vom reajusta pensiile speciale și măririle viitoare vor avantaja pensiile mai mici, astfel încât să nu mai existe nedreptățile flagrante pe care le avem în prezent între pensionari”, scrie ministrul Cristian Ghinea, în preambulul Planului Național de Redresare și Reziliență.

 {module G+articles (2)}

Ce s-a angajat Guvernul să facă referitor la pensii:

• transmiterea către Parlament a noii legi privind sistemul de pensii, înlocuind toate prevederile negative ale Legii nr. 127/2019 (inclusiv cele referitoarea la perioada fixă de contributivitate de 25 ani), si propunând o nouă formulă de indexare bazată pe numărul de puncte realizat de fiecare beneficiar potrivit principiului contributivității care să asigure sustenabilitate fiscală și să nu mai permită creșteri ad-hoc.

• eliminarea indicelui de corecție.

• creșterea mai rapidă a pensiilor mici cu menținerea anvelopei totale în raport cu PIB, astfel încât indicatorul de sustenabilitate pe termen mediu și lung să nu indice un risc ridicat,

• modificarea pensionării anticipate.

• stimularea continuării vieții active și creșterea voluntară a vârstei de pensionare și asigurând sustenabilitatea fiscală a Pilonului II printr-o creștere a contribuțiilor în linie cu prevederile Strategiei Fiscal-Bugetare.

• Ministerul Muncii va finaliza legea în prima parte a anului 2022 și o va trimite în Parlament.

• aprobarea de către Parlament a noului cadru legislativ (eventualele modificări aduse proiectului de lege inițial de către Parlament care ar duce la creșterea cheltuielilor cu pensiile în raport cu PIB-ul vor fi compensate de Guvern cu măsuri concrete de a crește veniturile bugetare pentru a acomoda aceste creșteri). – Q4 2023.

• toate dosarele de pensii recalculate – Q4 2022.

• aprobarea de către Parlament a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale – Q4 2022.

• aprobarea legislației necesare pentru asigurarea sustenabilității Pilonul 2 pensii – Q1 2022.

 Ministrul Cristian Ghinea a explicat că Guvernul și-a asumat menținerea unui stagiu de cotizare complet de 35 de ani.

„În acest moment stagiul complet de cotizare este de 35 de ani. Comisia Europeană a atras atenția că intrarea în vigoare a stagiului de 25 de ani aruncă în aer sistemul de pensii. A fost o schimbare economică facută din burtă de PSD. Ideea de a lasa stagiu la 25 de ani va însemna că mulți vor intra rapid la pensie și impactul va fi devastator. Ne-am asumat față de Comisia Europeană că nu va fi aplicată aceasta prevedere.”, a declarat miercuri Cristian Ghinea

{module G+articles (2)}

Principalele aspecte urmărite vizează:

1) Asigurarea unui sistem de pensii sustenabil din punct de vedere financiar prin includerea în noua legislație a unui mecanism de indexare a pensiilor clar și corelat cu realitățile economice. Noul mecanism va avea la bază indicatori reali și predictibili, care să genereze încredere în sistem concomitent cu asigurarea unei predictibilități reale a evoluției pensiilor publice.

2) Cheltuielile cu pensiile se vor concentra pe creșterea mai mare a pensiilor mici și se vor menține ca pondere în valoare totală a PIB-ului, astfel încât indicatorul de sustenabilitate pe termen mediu și lung să nu indice un risc ridicat.

3) Întărirea principiului contributivității astfel încât cuantumul pensiei să reflecte activitatea profesională și contribuția la sistemul public de pensii, în raport de veniturile realizate de asigurat.

4) Asigurarea recalculării, conform noului cadru legal, a aproximativ 5 milioane de dosare de pensii, din format electronic şi/sau letric existente la nivelul caselor teritoriale de pensii.

5) Digitalizarea CNPP și a structurilor teritoriale pentru automatizarea și simplificarea interacțiunii digitale cu beneficiarii, dar și pentru creșterea ritmului de procesare a solicitărilor în vederea îmbunătățirii serviciilor oferite.

6) Digitalizarea funcționării sistemului de pensii private și diversificarea investițiilor din pilonul II de pensii.

{module G+articles}