România, în spațiul Schengen după pandemia de coronavirus

Uniunea Europeană trebuie să meargă ”înapoi în viitorul” frontierelor deschise de îndată ce pandemia de COVID-19 este adusă sub control, a afirmat joi comisarul european pentru afaceri interne Ylva Johansson, precizând însă că pe termen lung UE trebuie să acţioneze mai bine decât să revină la status quo şi că, pentru început, vrea ca România, Bulgaria şi Croaţia să adere la spaţiul Schengen, relatează Reuters.
Comentariile lui Johansson indică dorinţa executivului comunitar ca ţările UE să restabilească spaţiul Schengen de liberă circulaţie, care practic este nefuncţional după închiderea frontierelor statelor membre în contextul crizei coronavirusului. Această situaţie a adus aminte de măsurile de închidere a frontierelor, luate într-o manieră necoordonată, în 2015-2016 pentru a stopa valul de migranţi ce se îndrepta spre Europa.
”Acum trebuie să ne întoarcem în viitor, să ne întoarcem la normalitate. Şi trebuie să facem asta cât mai curând după ce situaţia o va permite”, a spus comisarul european Ylva Johansson într-o videoconferinţă cu europarlamentari.
”Pe termen lung, trebuie să acţionăm mai bine decât să revenim la status quo. Trebuie să actualizăm şi să consolidăm suplimentar spaţiul Schengen. Pentru început, vreau ca Bulgaria, România şi Croaţia să adere”, a spus comisarul european pentru afaceri interne, menţionând cele mai noi membre ale UE.

{module profitshare}

Avantajele din spațiul Schengen.

Spațiul de călătorie fără frontiere a UE acoperă 26 de țări. Aderarea unei tari la spatiul Schengen are ca efect ridicarea controalelor intre frontierele interne dintre statele membre Schengen, care aplica in intregime acquis-ul Schengen, fiind creata o singura frontiera externa, unde controalele se desfasoara conform unui set de reguli clare in materie de vize, migratie, azil, precum si masuri referitoare la cooperarea politieneasca, judiciara sau vamala.

Aderarea la spaţiul Schengen aduce avantaje pentru cei care vor să călătorească. Cu avionul, cu trenul, cu autocarul sau cu maşina personală, drumul prin Europa nu va mai fi marcat de opriri la graniță, la trecerea dintr-un stat în altul. Libertatea de mişcare este maximă, mărfurile şi capitalurile circula liber. Toți cetățenii UE pot rămâne în alt stat membru ca turiști până la trei luni cu un pașaport sau un card de identitate valabil. De asemenea, pot lucra și locui într-un alt stat membru cu dreptul de a fi tratați în același mod ca cetățenii țării respective. Antreprenorii beneficiază de libertatea de stabilire în statul pe care îl aleg, iar studenții au dreptul de a studia în orice stat membru.

Spațiul Schengen include 26 de țări: 22 din Uniunea Europeană și 4 din afara acesteia. Toate statele UE fac parte din Schengen, cu șase excepții: Irlanda și Marea Britanie, care au ales să nu devină membre și au propriul spațiu comun de călătorie, și Bulgaria, Croația, Cipru și România, care ar trebui să se alăture spațiului Schengen. Anul trecut, Comisia Euroepana a aprobat aderarea Croației la Schengen. Patru țări din afara UE – Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein – au aderat, de asemenea, la spațiul Schengen, în februarie 2018. AGERPRES

{module G+articles}