România, în topul UE cu populație în scădere și îmbătrânită

În nouă din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene (UE) s-a înregistrat în 2019 un declin al populaţiei, printre care şi România, în timp ce în 18 state UE populaţia a crescut, arată datele prezentate de Institutul Național de Statistică. Clasamentul a fost publicat vineri de Oficiul european de statistică (Eurostat), în avanpremiera sărbătoririi Zilei Mondiale a Populaţiei sâmbătă, 11 iulie.

Populaţia rezidentă a României a fost de 19,414 milioane de locuitori, la 1 ianuarie 2019, dar față de 1 ianuarie 2018 se remarcă adâncirea fenomenului de îmbătrânire demografică, potrivit unui comunicat al Institutului Naţional de Statistică. Declinul este confirmat în acest an, când la 1 ianuarie 2020, populația în România era de 19,318 de milioane de locuitori, notează Eurostat.

Îmbătrânire demografică în România, în ultimul an

Comparativ cu 1 ianuarie 2018, la 1 ianuarie 2019, se remarcă adâncirea fenomenului de îmbătrânire demografică prin reducerea populaţiei tinere (de 0 – 14 ani) cu 10.200 persoane, ponderea acesteia reprezentând 15,7% în totalul populaţiei rezidente şi creşterea ponderii celei vârstnice (de 65 ani şi peste) de la 18,2% la 18,5% (+46.100 persoane).

Populaţia feminină a fost majoritară în ultimul an, cuprinzând 9,914 milioane de persoane care reprezintă 51,1% din totalul populaţiei rezidente

{module G+articles}Populaţia adultă (15-64 ani) reprezintă 65,8% din total, în scădere cu 152.000 persoane faţă de începutul anului 2018. În cadrul populaţiei adulte a crescut ponderea grupelor de vârstă 30-34 ani, 35-39 ani, 40-44 ani, 45-49 ani şi 50-54 ani şi a scăzut cea a grupelor de vârstă 15-19 ani, 20-24 ani, 25-29 ani, 55-59 ani şi 60-64 ani.

Se anticipează că numărul populaţiei rezidente tinere, de vârstă preşcolară şi şcolară, va continua să aibă un trend descendent şi ajunge în anul 2030 la 3,12 milioane persoane, iar în anul 2060 la numai 2,15 milioane persoane comparativ cu 3,53 milioane în prezent (în anul şcolar 2019/2020).

În ceea ce priveşte segmentul populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste), până în anul 2030 se anticipează un trend ascendent, estimându-se că populaţia de 65 ani şi peste va ajunge în anul 2030 la 3,75 milioane persoane, urmat de un trend uşor descendent, estimându-se că segmentul populaţiei de 65 ani şi peste va fi în anul 2060 la 3,73 milioane persoane, comparativ cu 3,60 milioane persoane la 1 ianuarie 2019.

Majoritatea românilor locuiesc la oraș

INS menţionează că în mediul urban locuiesc 10,455 milioane de persoane, reprezentând peste jumătate din populaţia rezidentă a ţării (53,9%).

La 1 ianuarie 2019, regiunea de dezvoltare Nord-Est (cu judeţele: Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui) deţinea cel mai mare număr de locuitori, cu o pondere de 16,5% în populaţia rezidentă a ţării. La polul opus se situa regiunea de dezvoltare Vest (formată din judeţele: Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş) cu o pondere de doar 9,2% în populaţia rezidentă a ţării.

{module G+articles (2)}

Regiunea de dezvoltare Bucureşti-Ilfov este cea mai urbanizată regiune, populaţia care locuieşte în municipii şi oraşe reprezentând 88,5% din populaţia totală a regiunii.

Speranța de viață în România, în creștere – aproape 76 de ani, femeile mai longevive decât bărbații

În anul 2019, speranţa de viaţă la naştere a ajuns la 75,99 ani, în creştere cu 0,14 ani faţă de anul anterior, femeile având o durată medie a vieţii mai mare cu 7,08 ani decât bărbaţii.

Conform INS, în anul 2019, sporul natural al populaţiei rezidente a continuat să fie negativ (de -73.600 persoane), valori negative ale acestuia înregistrându-se şi în profil teritorial, în toate regiunile ţării. Cel mai mare spor negativ s-a înregistrat în regiunea Sud-Muntenia (-18.700 persoane), iar cel mai mic în regiunea Bucureşti-Ilfov (-1.500 persoane). Valori negative semnificative ale sporului natural s-au înregistrat şi în regiunile Sud-Est (-14.200 persoane), Sud-Vest Oltenia (-11.700 persoane) şi Nord-Est (-9.500 persoane).

{module G+articles}