România poate doborî drone: Ilie Bolojan a promulgat legea
Președintele interimar Ilie Bolojan a semnat luni, 19 mai, două legi importante pentru apărarea națională, care reglementează utilizarea spațiului aerian și cadrul legal pentru desfășurarea de operațiuni militare interne în timp de pace.
Concret, este vorba despre:
„Legea privind desfășurarea pe timp de pace a misiunilor și operațiilor militare pe teritoriul statului român”
„Legea privind controlul utilizării spațiului aerian național”
Cele două acte normative, anterior contestate de partide parlamentare suveraniste, au fost declarate constituționale de CCR și astfel au fost promulgate fără obiecții legale.
Drept de intervenție împotriva dronelor străine
Prin una dintre legi, armata română primește un cadru legal clar pentru a intercepta și doborî drone neautorizate care pătrund în spațiul aerian național. Până acum, nu exista un temei legislativ care să permită acțiuni militare ferme în aceste situații.
Adoptarea acestui cadru vine în contextul în care, potrivit Ministerului Apărării Naționale, au fost înregistrate 12 incidente cu drone pe teritoriul României, începând cu 5 septembrie 2023 și până la jumătatea lunii ianuarie. Din aceste cazuri, 11 s-au produs în județul Tulcea, zonă aflată în apropierea graniței cu Ucraina, expusă în mod direct conflictului militar din regiune.
România poate desfășura misiuni militare interne în perioade fără război
A doua lege promulgată vizează desfășurarea de misiuni militare pe teritoriul țării, chiar și în lipsa unui conflict armat declarat. Potrivit noilor prevederi, structuri ale armatei române vor putea coopera cu comandanți ai unor forțe aliate, în funcție de necesitățile operaționale, în condiții de amenințare la adresa siguranței naționale.
Legea oferă un cadru de acțiune în situații de criză, precum:
destabilizarea instituțiilor statului,
periclitarea integrității teritoriale,
riscuri directe sau indirecte la adresa cetățenilor,
tentative de subminare a suveranității sau independenței României.
Astfel, misiunile armatei nu vor mai depinde exclusiv de o stare de război declarată, ci vor putea fi desfășurate în baza unei evaluări a riscurilor la adresa securității naționale.
Controverse și opoziție politică
Cele două legi au fost contestate anterior de partidele AUR, SOS România și POT, care le-au catalogat drept anticonstituționale și periculoase pentru libertățile civile. Însă Curtea Constituțională a României a respins toate sesizările, confirmând că textele respectă normele legale.
Un pas important pentru siguranța granițelor și protejarea populației
Promulgarea acestor acte normative reprezintă o schimbare majoră în arhitectura legală a apărării naționale, oferind autorităților capacitatea de a acționa rapid și ferm în fața unor provocări neconvenționale – de la drone de recunoaștere la atacuri hibride.
De asemenea, noul cadru legal este considerat vital în contextul geopolitic actual, în care România se află la frontiera estică a Uniunii Europene și a NATO, expusă riscurilor generate de conflictul din Ucraina și de presiunile din spațiul ex-sovietic.