România va construi autostrăzi pentru mobilizarea militară, cu fonduri din bugetul Apărării
România se aliniază planului NATO privind infrastructura militară de transport, urmând să construiască autostrăzi strategice pentru deplasarea rapidă a tancurilor și blindatelor în caz de conflict. Finanțarea va proveni direct din bugetul Ministerului Apărării, iar traseele au fost deja trasate de Alianța Nord-Atlantică.
Autostrăzi pentru mobilizare militară: o nouă misiune pentru România
România urmează să joace un rol esențial în strategia NATO de mobilitate militară prin construirea de autostrăzi destinate transportului rapid al tehnicii grele, în eventualitatea unui conflict armat. Proiectul implică direcționarea unei părți semnificative din bugetul Apărării către infrastructura rutieră.
Planul, susținut de Alianța Nord-Atlantică, are scopul de a conecta toate statele membre prin rute de mare viteză, capabile să susțină greutatea și dimensiunile blindatelor. Astfel, România se pregătește să devină un nod-cheie în rețeaua strategică europeană.
Bugetul Apărării: o nouă alocare pentru infrastructură
Conform estimărilor, bugetul Ministerului Apărării din România ar putea ajunge la 5% din PIB în următorii zece ani, ceea ce ar însemna o sumă de aproximativ 20 de miliarde de euro anual. Din această valoare, 3,5% vor merge către salarii și achiziții de armament, iar 1,5% vor fi alocați infrastructurii militare – inclusiv pentru autostrăzi cu rol strategic.
Pentru ca aceste fonduri să fie utilizate eficient, traseele vizate trebuie declarate drumuri de importanță militară de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Doar astfel se pot accesa finanțările specifice pentru infrastructura de apărare.
Traseele strategice stabilite de NATO
Trei coridoare majore vor traversa România:
Primul coridor va lega vestul de estul țării, pornind din Arad și ajungând până la Constanța, prin Deva, Sibiu, Brașov, Ploiești și București.
Al doilea coridor va urma ruta baltică-mediteraneană, pornind din Lituania, trecând prin Polonia și Slovacia, și intrând în România prin județul Bihor.
Al treilea traseu va uni vestul cu sudul țării: Timișoara – Drobeta Turnu Severin – Craiova – Calafat.
Aceste rute vor avea dublă funcționalitate: civilă și militară. Totuși, în prezent, există segmente lipsă sau greu de realizat, cum este cazul tronsonului Sibiu–Brașov sau a legăturii dintre Timișoara și sudul țării, unde nu există niciun kilometru de autostradă construit.
Condiții esențiale pentru implementare
Pentru ca proiectul să avanseze, sunt necesare două măsuri fundamentale:
Guvernul trebuie să respecte angajamentul de creștere a bugetului Apărării la 5% din PIB.
Traseele selectate trebuie oficial desemnate ca drumuri militare printr-o decizie a CSAT, ceea ce va permite finanțarea din bugetul pentru infrastructura de apărare.
Această strategie face parte dintr-un efort european mai amplu de a reduce timpul de reacție în caz de agresiune militară și de a spori interoperabilitatea între armatele statelor membre NATO. FOTO: Arhivă