România va depăși mai multe state europene la rețeaua de autostrăzi

România se află într-un amplu proces de dezvoltare a infrastructurii rutiere, iar datele recente arată o creștere accelerată a rețelei de autostrăzi. În următorii cinci ani, lungimea totală a autostrăzilor ar urma să se dubleze, ceea ce va schimba semnificativ poziția țării noastre în clasamentele europene.

Potrivit analizelor din domeniul infrastructurii, această evoluție va apropia România de nivelurile atinse de statele vest-europene și va contribui la îmbunătățirea mobilității la nivel național și regional.

România, peste 1.400 km de autostradă deja în exploatare

În prezent, România are în circulație peste 1.400 de kilometri de autostradă, un prag care a permis deja depășirea unor state precum Cehia, Danemarca sau Croația. În paralel, sunt în diverse stadii de construcție peste 800 de kilometri de autostradă, care ar urma să fie finalizați în următorii ani, dacă termenele contractuale vor fi respectate.

Odată cu deschiderea acestor tronsoane, rețeaua națională de autostrăzi ar putea ajunge la peste 2.200 de kilometri, consolidând poziția României în clasamentele europene privind infrastructura rutieră.

Depășiri importante în ierarhia europeană

La nivelul numărului total de kilometri de autostradă, România ar putea depăși, până la finalul deceniului, state precum Suedia, Ungaria, Polonia sau Elveția, în condițiile în care aceste țări nu vor înregistra creșteri similare ale rețelei lor.

Această evoluție va avea un impact direct asupra competitivității economice, transportului de mărfuri și conectivității regionale.

Scenariul extins: peste 2.800 km de autostradă

Conform estimărilor oficiale avansate de conducerea Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, în următorii cinci ani ar putea fi finalizați peste 1.700 de kilometri de autostradă. Acest lucru ar însemna că, pe lângă tronsoanele deja aflate în construcție, alte sute de kilometri ar urma să intre în execuție.

În acest scenariu, România ar putea ajunge la aproape 2.800 de kilometri de autostradă, depășind rețelele rutiere ale unor state precum Olanda sau Grecia.

Densitatea autostrăzilor, încă un punct slab

Deși lungimea totală a rețelei va crește semnificativ, România rămâne în continuare printre țările europene cu o densitate scăzută a autostrăzilor raportată la suprafață. În prezent, densitatea este de aproximativ 6 kilometri la 1.000 de kilometri pătrați, urmând să ajungă la aproape 10 kilometri în următorii ani.

În schimb, regiunea București–Ilfov se apropie de valorile marilor capitale europene, mai ales după finalizarea completă a inelului de centură A0, care va crește considerabil conectivitatea zonei metropolitane.

București–Ilfov, aproape de standardele europene

La nivel regional, Bucureștiul și județul Ilfov se află deja mult peste media națională, cu o densitate a autostrăzilor apropiată de cea a marilor centre urbane din Europa. Această evoluție va continua pe măsură ce vor fi inaugurate noi tronsoane din A0 și conexiunile cu principalele autostrăzi radiale.

În Europa, cele mai ridicate densități se regăsesc în țări mici sau regiuni puternic urbanizate, precum Olanda, Belgia sau Germania.

Noi inaugurări programate în următorii ani

După kilometrii de autostradă dați în folosință recent, autoritățile estimează că în următorii ani vor fi deschise noi tronsoane importante pe autostrăzile A0, A1, A3, A8 și pe alte proiecte majore.

Printre acestea se numără legături esențiale între regiuni istorice, finalizarea unor segmente așteptate de ani de zile și conectarea mai eficientă a marilor orașe. Ritmul inaugurărilor va depinde însă de respectarea termenelor contractuale, de capacitatea administrativă a autorităților și de condițiile economice și politice.

Infrastructura rutieră, dependentă de factori-cheie

Evoluția ambițioasă a rețelei de autostrăzi este strâns legată de capacitatea constructorilor de a respecta termenele, de asigurarea finanțării la timp și de stabilitatea deciziilor administrative. Orice întârziere în aceste domenii poate afecta calendarul estimat.

Chiar și în aceste condiții, specialiștii consideră că România traversează cea mai accelerată perioadă de dezvoltare a infrastructurii rutiere din ultimele decenii.