Sărbătoarea Rusaliilor 2025: De la pogorârea Duhului Sfânt la obiceiurile călușarilor
Sărbătoarea Rusaliilor 2025 este celebrată pe 8 și 9 iunie, la exact 50 de zile după Paște și 10 zile de la Înălțarea Domnului. În calendarul ortodox, este o sărbătoare cu profunde valențe spirituale și o simbolistică aparte. Ziua marchează momentul în care Duhul Sfânt s-a pogorât asupra apostolilor, oferindu-le curajul, inspirația și darul de a predica în mai multe limbi. Acest eveniment este considerat începutul Bisericii creștine.
În România, a doua zi de Rusalii este declarată sărbătoare legală, iar angajații beneficiază de zi liberă. Pe lângă dimensiunea teologică, sărbătoarea este însoțită de obiceiuri și tradiții populare, multe dintre ele moștenite din timpuri străvechi.
Rusaliile în istoria creștină: De la Cincizecime la întemeierea Bisericii
Sărbătoarea Rusaliilor 2025 poartă și denumirile de Cincizecime sau Pogorârea Duhului Sfânt. Primele mențiuni despre celebrarea acestei zile apar în epoca apostolică, în secolul I d.Hr. Inițial, Înălțarea și Cincizecimea erau comemorate împreună, dar începând cu secolul al IV-lea, ele au fost separate în două praznice distincte.
Conform Faptelor Apostolilor (capitolul 2), în ziua Cincizecimii, apostolii s-au adunat într-o casă din Ierusalim, unde Duhul Sfânt s-a pogorât sub forma unor limbi de foc. Încărcați de inspirație divină, aceștia au început să predice Evanghelia în limbi necunoscute până atunci, răspândind mesajul lui Hristos printre popoarele lumii. Acest moment este considerat ziua de naștere a Bisericii Creștine.
Tradiții, superstiții și simboluri păstrate din vechime
Dincolo de solemnitatea religioasă, sărbătoarea Rusaliilor 2025 este marcată în România prin numeroase tradiții populare menite să protejeze gospodăriile și sufletele de spiritele rele. Cele mai cunoscute ritualuri și simboluri sunt încă vii în multe sate și regiuni.
Dansul călușarilor – un spectacol magic de Rusalii
Poate cea mai spectaculoasă tradiție este dansul călușarilor, specific zonelor Olteniei și Munteniei. Grupuri de tineri, costumați tradițional, dansează cu pași ritmați și strigături, pentru a alunga răul și a aduce noroc, sănătate și fertilitate. Călușul este un dans ritualic recunoscut ca parte din patrimoniul imaterial al umanității.
„Călușarii nu sunt doar dansatori. Ei sunt purtători ai unui mesaj străvechi de purificare și regenerare a comunității.”
Frunza de tei și de nuc – simboluri ale protecției divine
În biserici, credincioșii aduc frunze de tei sau de nuc, care sunt sfințite și apoi așezate la icoane, uși sau ferestre. Acestea simbolizează limbile de foc care s-au pogorât peste apostoli. Se crede că frunzele sfințite păstrează binecuvântarea Duhului Sfânt în casele oamenilor.
De asemenea, gospodăriile sunt stropite cu apă sfințită, iar animalele sunt binecuvântate, într-un ritual menit să le protejeze de boli și necazuri.
Interdicțiile zilei: Ce este bine să eviți de Rusalii
În tradiția populară, Rusaliile sunt văzute ca ființe supranaturale – spirite feminine ce pot aduce nenorociri celor care nu respectă ziua. Astfel, în această perioadă sunt impuse mai multe interdicții:
Nu se lucrează pământul sau în gospodărie, pentru a nu stârni mânia Rusaliilor.
Nu se doarme sub cerul liber și nu se intră în păduri, pentru că se crede că sufletele pot fi răpite.
Femeile nu au voie să spele sau să facă treburi grele, pentru a nu atrage ghinionul.
Moșii de vară – sâmbăta pomenirii morților
Sâmbăta care precede sărbătoarea Rusaliilor 2025 este dedicată morților și este cunoscută în popor drept Moșii de vară. În această zi, credincioșii duc la biserică colaci, vase cu mâncare și băutură, în special pentru pomenirea rudelor decedate. Obiceiul are la bază credința că sufletele celor plecați se întorc în lumea celor vii în această perioadă.
„Pomenirea de Moșii de vară este o punte spirituală între cei vii și cei trecuți dincolo, o dovadă a continuității credinței.”
Sărbătoarea Rusaliilor 2025 este mai mult decât o zi liberă sau o tradiție religioasă – este o celebrare a începuturilor, a comuniunii spirituale și a renașterii sufletești. Ea unește credința creștină cu înțelepciunea tradițiilor populare, oferind un moment de reflecție și purificare atât pentru individ, cât și pentru comunitate.