Site-ul „Turul 2 Înapoi” și un cont TikTok al unei judecătoare pensionare, catalizatori ai unui val de 130 de cereri împotriva deciziei CCR

În perioada 8–17 aprilie 2025, curțile de apel din România au fost asaltate cu peste 130 de cereri ce solicitau anularea sau suspendarea deciziei Curții Constituționale a României (CCR) privind alegerile prezidențiale din decembrie 2024. Totul a pornit de la o platformă online, „Turul 2 Înapoi”, care oferă instrucțiuni clare pentru inițierea acțiunilor în justiție. Pe această platformă este promovat și contul de TikTok al unei foste judecătoare, care explică pașii necesari, de la completarea cererii până la plata taxei de timbru.

Valul de cereri împotriva CCR nu este întâmplător. În spatele acțiunii se află o strategie bine structurată care îmbină tehnologia, rețelele sociale și nemulțumirea unor cetățeni față de anularea turului doi al alegerilor. Site-ul „Turul 2 Înapoi” oferă inclusiv modelele de documente necesare și datele de contact ale instanțelor competente, scrie HotNews.ro.

Primul pas: TikTok-ul unei foste judecătoare și ghidul online

Pe 8 aprilie 2025, a fost înregistrată prima cerere privind anularea deciziei CCR la Curtea de Apel Timișoara. Coincidență sau nu, în aceeași zi, Lăcrămioara Axinte, fostă judecătoare a Tribunalului Botoșani, a publicat pe TikTok un videoclip în care le explica urmăritorilor cum să plătească taxa judiciară pe Ghiseul.ro. Același videoclip a fost ulterior preluat pe site-ul https://anulareccr.vercel.app, unde au fost detaliate toate demersurile necesare.

Instrucțiunile erau clare și detaliate: de la redactarea cererii și până la trimiterea ei către instanțele competente, utilizatorii erau încurajați să acționeze rapid. Totul era completat de un avertisment privind termenul-limită și lista documentelor justificative ce trebuie atașate, inclusiv dovada plății taxei de timbru.

90 de cereri într-o singură zi

Două zile mai târziu, pe 10 aprilie, curțile de apel au fost literalmente inundate de cereri. În doar 24 de ore, au fost înregistrate peste 90 de solicitări care urmau același format și includeau exact aceleași documente publicate pe site-ul sus-menționat.

Potrivit unei monitorizări realizate de HotNews, cel puțin șase familii au depus cereri simultan, iar Curtea de Apel București a primit cele mai multe – 30 la număr. Toate au fost respinse de instanță, invocând lipsa de competență în a judeca hotărârile Curții Constituționale.

Toate cele 30 de decizii au fost contestate ulterior de petenți, însă alte 12 cereri au fost respinse deja de curțile de apel din țară. Celelalte dosare sunt încă în curs de soluționare.

O decizie care a surprins: Curtea de Apel Ploiești

Singura instanță care a admis o cerere împotriva deciziei CCR a fost Curtea de Apel Ploiești, unde judecătorul Alexandru Vasile a suspendat efectele deciziei Curții Constituționale. Decizia a fost pronunțată joi, dar poate fi atacată în termen de cinci zile.

Cu o zi înainte, însă, un alt complet de la aceeași instanță respinsese o cerere identică. Astfel, s-au ridicat întrebări privind modul în care a fost repartizat dosarul.

Avertisment de la un fost membru CSM

Fostul judecător Cristi Dănileț a reacționat pe rețelele de socializare, sugerând că ar fi fost o încercare de eludare a sistemului informatic de repartizare aleatorie a dosarelor. Potrivit acestuia, mai multe persoane au depus simultan cereri identice, iar dosarele au fost înregistrate succesiv, de la numărul 292 la 304. Astfel, exista șansa ca măcar unul dintre dosare să ajungă la un judecător „preferat”.

Consiliul Superior al Magistraturii a sesizat deja Inspecția Judiciară, pentru a verifica posibilele nereguli în acest caz.

Situația cererilor, pe instanțe

Distribuția cererilor pe curțile de apel din România este următoarea:

Curtea de Apel București – 30 cereri
Curtea de Apel Iași – 15 cereri
Curtea de Apel Suceava – 15 cereri
Curtea de Apel Cluj – 16 cereri
Curtea de Apel Alba Iulia – 11 cereri
Curtea de Apel Ploiești – 11 cereri
Curtea de Apel Bacău – 8 cereri
Curtea de Apel Târgu Mureș – 7 cereri
Curtea de Apel Pitești – 7 cereri
Curtea de Apel Craiova – 7 cereri
Curtea de Apel Galați – 5 cereri
Curtea de Apel Constanța – 5 cereri
Curtea de Apel Timișoara – 4 cereri
Curtea de Apel Oradea – 2 cereri

Informația a fost semnalată inițial pe Facebook de un cadru universitar de la UBB Cluj-Napoca și a fost preluată ulterior în newsletterul fostei jurnaliste Bianca Oanea.

Reacțiile autorităților: apel și anchete

Ministerul Public a confirmat că Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești a declarat recurs împotriva hotărârii judecătorului Alexandru Vasile. Cazul va ajunge pe masa Înaltei Curți de Casație și Justiție, care, în luna ianuarie, respinsese definitiv o cerere privind reluarea turului doi al alegerilor prezidențiale.

Este pentru prima dată când o instanță admite suspendarea unei decizii CCR, fapt care a declanșat reacții puternice în rândul autorităților și experților în justiție.