Tuneluri pe Valea Oltului: lucrările avansează pe A1

Autostrada Sibiu–Pitești avansează cu noi lucrări subterane în zona montană, unde construirea tunelurilor reprezintă una dintre cele mai dificile etape ale proiectului. Pe Valea Oltului sunt prevăzute șapte tuneluri, cu o lungime cumulată de aproximativ cinci kilometri.

La începutul acestei săptămâni, constructorii au reușit să străpungă ambele galerii ale tunelului Boița 1, o nouă etapă în dezvoltarea autostrăzii care va lega sudul țării de Transilvania.

Potrivit informațiilor comunicate de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, a doua galerie a tunelului Boița 1, cu o lungime de 264 de metri, a fost străpunsă pe 11 octombrie 2026. Prima galerie, de 247 de metri, fusese finalizată în iulie.

Lucrările nu sunt însă încheiate. Urmează realizarea cămășuielii interioare a celor două galerii, iar stadiul fizic al tunelului era de 45,11% la momentul anunțului. Pe aceeași secțiune a autostrăzii, constructorii lucrează și la tunelurile Balota și Robești.

Șapte tuneluri sunt prevăzute pe Valea Oltului

Secțiunea Boița–Cornetu a Autostrăzii A1 Sibiu–Pitești are aproximativ 31,33 de kilometri și traversează o zonă montană cu un relief dificil. Soluția tehnică include șapte tuneluri, necesare pentru adaptarea traseului la teren și pentru asigurarea continuității autostrăzii.

Tunelul Robești, cu o lungime de aproximativ 900 de metri, a fost străpuns pe ambele galerii, iar lucrările au continuat cu hidroizolația și căptușeala interioară. În cazul tunelului Boița 1, finalizarea excavațiilor permite trecerea la etapele următoare de execuție, fără ca acest lucru să însemne că structura este pregătită pentru circulație.

Termenul de finalizare indicat pentru secțiunea Boița–Cornetu este anul 2028. Până atunci, constructorii trebuie să finalizeze atât lucrările la tuneluri, cât și celelalte structuri și elemente ale traseului montan.

Tunelul Momaia, aproape de finalizare pe A1 Sibiu–Pitești

Un alt punct important al proiectului este tunelul Momaia, construit pe secțiunea 4, între Tigveni și Curtea de Argeș. Structura are aproximativ 1.350 de metri și este formată din două galerii, denumite „Alina” și „Daniela”.

Acest tronson are o lungime de 9,86 kilometri și este realizat de constructorul PORR. Potrivit informațiilor prezentate în materialul inițial, lucrările ajunseseră în toamna anului 2026 la un stadiu fizic de aproximativ 99%, iar deschiderea circulației era luată în calcul pentru această perioadă, înaintea termenului contractual din februarie 2027.

Punerea în circulație a secțiunii ar permite extinderea traseului utilizabil al A1 Sibiu–Pitești până la Tigveni. Autostrada nu va traversa însă complet Carpații până când nu vor fi finalizate și secțiunile montane rămase în lucru.

Tunelul Poiana va fi realizat cu un utilaj uriaș

Pe secțiunea Cornetu–Tigveni, cu o lungime de aproximativ 37,4 kilometri, este prevăzut tunelul Poiana, care va măsura aproximativ 1.780 de metri. Pentru excavare este pregătită o mașină de forat tuneluri de mari dimensiuni, cunoscută sub denumirea de TBM.

Utilajul are aproape 100 de metri lungime, un diametru de 12,49 metri și o masă de aproximativ 3.300 de tone. Folosirea unei asemenea tehnologii evidențiază complexitatea lucrărilor necesare pentru construirea autostrăzii prin zona montană.

Conform datelor din materialul analizat, secțiunea Cornetu–Tigveni înregistra în octombrie 2026 un stadiu fizic de 18,89%, iar finalizarea proiectului era estimată pentru anul 2028.

Tuneluri și pe alte autostrăzi din România

Lucrările subterane nu se limitează la traseul Sibiu–Pitești. Pe autostrada A1, între Margina și Holdea, cele două galerii ale tunelului principal au fost străpunse în septembrie 2026. Șantierul depășise 75% stadiu fizic, însă mai sunt necesare lucrări de betonare, amenajare a drumului și instalare și testare a sistemelor de siguranță. CNAIR estimează deschiderea circulației în prima jumătate a anului 2027.

Pe Autostrada Transilvania, tunelul Meseș, cu o lungime proiectată de 2,89 kilometri, este prevăzut pe sectorul dintre Poarta Sălajului, Zalău și Nușfalău. În materialul inițial, finalizarea acestuia era estimată pentru anul 2031.

Autostrada Unirii A8 include, la rândul său, numeroase tuneluri proiectate pentru traversarea zonelor montane. Aceste structuri vor necesita etape complexe de proiectare, excavare, consolidare și echipare cu sisteme de siguranță.

Dezvoltarea rețelei de autostrăzi presupune, așadar, nu doar construirea de kilometri de drum, ci și realizarea unor lucrări inginerești dificile, ale căror termene depind de condițiile din teren și de evoluția fiecărui șantier.