Val de super-gripă K în România: cazurile, de aproape 4 ori mai multe

Sentimentul general din ultimele săptămâni, acela că „aproape toată lumea este răcită”, are o confirmare clară în datele oficiale. România traversează un val intens de gripă, dominat de varianta K a virusului gripal, cunoscută în Europa drept „super-gripa K”. Statisticile arată o creștere semnificativă a numărului de îmbolnăviri, de aproape patru ori peste media ultimilor cinci ani.

Potrivit Institutului Național de Sănătate Publică, în săptămâna 29 decembrie 2025 – 4 ianuarie 2026 au fost raportate 10.570 de cazuri de gripă clinică. Chiar dacă cifra este ușor mai mică față de săptămâna precedentă, specialiștii vorbesc despre o subraportare cauzată de perioada sărbătorilor. Comparativ cu sezoanele anterioare, nivelul îmbolnăvirilor rămâne alarmant.

Spitalele, sub presiune constantă

România se află într-un punct de maximă intensitate al sezonului gripal. Numărul prezentărilor zilnice pentru infecții respiratorii acute este semnificativ mai mare decât într-o lună obișnuită, iar majoritatea cazurilor sunt confirmate ca fiind gripă.

Situația impune o gestionare dinamică a internărilor, mai ales în cazul pacienților cu factori de risc, vârstnici, copii mici sau persoane cu boli cronice. Varianta K a virusului gripal, o formă a gripei de tip A, a fost confirmată în România prin secvențiere genetică, iar specialiștii avertizează că este extrem de contagioasă.

Ce este, de fapt, super-gripa K

Super-gripa K nu este o boală nouă, ci o variantă modificată a virusului gripal A. Medicii explică faptul că vorbim despre mutații minore, dar suficient de relevante pentru a crește capacitatea de răspândire a virusului. Tocmai aceste modificări fac ca inclusiv persoanele vaccinate să se poată îmbolnăvi, deși riscul de forme grave rămâne mult mai mic în cazul lor.

Medicul de familie Sandra Alexiu subliniază că gradul ridicat de contagiozitate va deveni și mai evident odată cu reluarea activităților în colectivitate, după vacanță.

Simptome severe, dar familiare

Manifestările clinice ale gripei K sunt similare cu cele ale gripei clasice, însă intensitatea lor poate fi mai mare. Febra ridicată, durerile musculare și cefaleea severă sunt frecvente, iar în unele cazuri pot apărea și simptome digestive, mai ales la copii.

Medicii atrag atenția că gripa nu este o simplă răceală și că poate pune pacientul la pat pentru mai multe zile. Episodul acut durează, de regulă, aproximativ o săptămână, însă simptome precum tusea sau starea de oboseală pot persista mai mult timp fără a indica neapărat o complicație.

Când este suficient tratamentul la domiciliu

Specialiștii recomandă prudență și evitarea prezentării inutile la camerele de gardă. Prima măsură este monitorizarea corectă a temperaturii și administrarea responsabilă a antitermicelor, în special Paracetamol, doar atunci când febra atinge pragurile recomandate.

Medicul de familie este primul care trebuie contactat în cazul apariției simptomelor, acesta putând evalua situația și indica pașii următori. Prezentarea directă la urgență este justificată doar atunci când apar semne de alarmă sau când starea pacientului se agravează.

Riscurile automedicației și ale excesului de medicamente

Un fenomen frecvent în această perioadă este consumul excesiv de medicamente pentru gripă și răceală, multe dintre ele conținând substanțe care pot afecta inima sau pot agrava afecțiuni precum astmul. Medicii avertizează că administrarea haotică a mai multor produse din farmacie poate face mai mult rău decât bine.

Antiviralele nu sunt o soluție universală și sunt eficiente doar dacă sunt administrate în primele 24–48 de ore de la debutul simptomelor. Utilizarea lor preventivă, fără recomandare medicală, este descurajată.

Testarea și momentul optim

Testele rapide pentru gripă sunt disponibile atât în cabinetele medicale, cât și în farmacii. Ideal este ca testarea să fie realizată cât mai devreme, pentru a permite inițierea rapidă a tratamentului antiviral, acolo unde este indicat. Antitermicele nu influențează rezultatul testului, însă administrarea antiviralelor înainte de testare poate reduce încărcătura virală și poate duce la rezultate neconcludente.

De ce se îmbolnăvesc și persoanele vaccinate

Fenomenul numit „drift antigenic” explică apariția unor mutații ale virusului gripal pe parcursul sezonului. Aceste modificări pot reduce eficacitatea vaccinului în prevenirea infectării, însă vaccinarea rămâne esențială pentru protecția împotriva formelor grave și a complicațiilor.

Medicii subliniază că vaccinarea poate fi făcută în continuare, deoarece sezonul gripal se poate prelungi până în martie sau chiar aprilie. Imunitatea se instalează la aproximativ două săptămâni de la administrare, iar beneficiile sunt semnificative, mai ales pentru persoanele vulnerabile.