Sărăcia rămâne critică în Oltenia. București, la polul opus

România a încheiat anul 2024 cu cea mai scăzută rată a sărăciei relative din ultimul deceniu, după o perioadă de creștere economică susținută. Datele publicate de Institutul Național de Statistică arată o diminuare a nivelului de sărăcie până la 19%, semn că politicile de sprijin și avansul economic au produs efecte vizibile. Totuși, peste 3,6 milioane de români trăiesc încă sub pragul de sărăcie, iar diferențele între regiuni rămân mai mari ca oricând.

INS remarcă faptul că progresele ultimilor ani sunt puternic afectate de inflație și de creșterea costului vieții, care apasă în special familiile cu venituri reduse. Documentul subliniază că, în condiții socio-economice nefavorabile, orice persoană se poate afla temporar în dificultate. Pentru unele categorii, însă, riscul este constant: oameni ale căror condiții fizice, educaționale sau ocupaționale le limitează accesul la oportunități și îi țin vulnerabili în fața sărăciei. La acestea se adaugă și persoanele afectate de schimbări rapide pe piața muncii, care pot deveni săraci de conjunctură, arată Statistica.

Diferențe uriașe între regiuni

Harta sărăciei din România rămâne împărțită în două. În Sud-Vest Oltenia, aproape o treime dintre locuitori trăiesc sub pragul de sărăcie, în timp ce în București-Ilfov procentul abia trece de 3%. Este o diferență de aproape opt ori, care arată că evoluția economică nu a atins în mod egal toate zonele țării.

Copiii și tinerii, cei mai expuși riscului

Raportul INS evidențiază o vulnerabilitate majoră în rândul generațiilor tinere. Un sfert dintre copiii sub 18 ani sunt în risc de sărăcie, iar situația rămâne dificilă și pentru tinerii între 18 și 24 de ani, unde procentul depășește 22%. Accesul limitat la educație de calitate și oportunitățile reduse pe piața muncii pot alimenta un cerc vicios care se transmite din generație în generație.

Angajații care rămân săraci

Deși numărul persoanelor ocupate a crescut, munca nu garantează întotdeauna un trai decent. Mai mult de 10% dintre salariați trăiesc în continuare sub pragul de sărăcie, fenomen întâlnit frecvent în agricultură și în activitățile pe cont propriu. La fel de vulnerabile sunt persoanele singure: până la 65 de ani, rata sărăciei se apropie de 17%, iar după această vârstă depășește 25%. INS remarcă faptul că femeile singure sunt afectate într-o proporție mai mare decât bărbații singuri, diferența fiind de aproape 7 puncte procentuale.

Familiile numeroase și cele monoparentale, cele mai afectate

Studiul arată clar că sărăcia lovește cel mai dur în gospodăriile cu mulți copii. Aproape jumătate dintre familiile cu trei sau mai mulți copii se confruntă cu dificultăți severe. De asemenea, familiile monoparentale, unde un singur părinte crește cel puțin un copil, sunt puternic vulnerabile, iar rata sărăciei depășește 30%. Chiar și gospodăriile cu trei sau mai mulți adulți și copii dependenți se confruntă cu riscuri ridicate.

Cât contează ajutoarele sociale

Transferurile sociale rămân un pilon esențial în combaterea sărăciei. Pensile și alocațiile reduc la jumătate numărul persoanelor aflate sub pragul de sărăcie; fără aceste plăți, peste 40% din populație ar fi în dificultate. Eficiența acestor transferuri variază, însă. Ele au un impact uriaș în rândul vârstnicilor – peste 60% ies din sărăcie datorită pensiilor – dar efectul este mult mai redus în rândul copiilor și tinerilor. INS subliniază că situația este similară în anii anteriori, ceea ce confirmă dependența profundă a populației de sistemul de protecție socială.