București–Budapesta, în doar 6 ore cu trenul de mare viteză
O călătorie cu trenul între București și Budapesta ar putea dura, peste doar 15 ani, aproximativ șase ore – de două ori și jumătate mai puțin decât în prezent. Comisia Europeană a prezentat un plan ambițios pentru dezvoltarea rețelei de trenuri de mare viteză, care ar transforma transportul feroviar în principalul mijloc de deplasare între capitalele europene până în anul 2040.
România, parte din noua rețea TEN-T
Proiectul, parte din rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T), prevede reducerea la jumătate a duratei multor rute feroviare populare. Pentru România, schimbările ar fi spectaculoase: drumul spre Budapesta ar urma să dureze 6 ore și 15 minute, față de peste 15 ore în prezent, iar ruta București–Sofia ar scădea la doar 6 ore.
Timpi reduși și spre Polonia sau țările baltice
Călătoria spre alte capitale europene ar deveni, de asemenea, mult mai rapidă. Trenurile ar putea parcurge distanța dintre București și Varșovia în 9 ore și jumătate, iar drumul spre capitalele baltice ar scădea la 12 ore până la Vilnius și aproximativ 15 ore până la Riga. În prezent, un astfel de traseu durează peste 30 de ore și implică mai multe schimbări de tren.
România, printre cele mai lente rețele din UE
Pentru atingerea acestor timpi, vitezele pe magistralele principale ar trebui să ajungă la 200 km/h – de patru ori mai mult decât media actuală din România. În prezent, doar 3% din rețeaua feroviară românească permite viteze de 160 km/h, iar media națională este de aproximativ 45 km/h, cu porțiuni extinse limitate la 30 km/h.
Obiectiv: o rețea comună europeană până în 2040
Comisia Europeană a structurat planul în jurul a patru direcții principale: accelerarea investițiilor, crearea unei rețele feroviare unificate la nivel european, sprijinirea inovației și consolidarea guvernanței la nivelul Uniunii. Printre obiective se numără și eliminarea blocajelor transfrontaliere până în 2027 și introducerea unor standarde comune pentru trenurile de mare viteză.
Bilete unice și conexiuni fără întreruperi
De asemenea, Comisia va detalia până în 2026 un sistem unic de ticketing transfrontalier, astfel încât pasagerii să poată planifica și achiziționa ușor bilete pentru călătorii internaționale fără întreruperi sau probleme de compatibilitate între operatori.
Competiție mai mare, servicii mai bune
Un alt punct esențial al planului este deschiderea pieței pentru operatorii noi, astfel încât competiția să ducă la servicii mai bune și prețuri mai accesibile. Scopul final: o rețea feroviară europeană de mare viteză complet funcțională până în 2040, cu trenuri care să lege marile capitale în timpi comparabili cu zborurile comerciale.
Un salt uriaș pentru transportul românesc
Dacă aceste obiective vor fi îndeplinite, România ar putea face un pas decisiv spre modernizarea infrastructurii feroviare și o conectivitate reală cu restul Europei – o schimbare care ar redefini modul în care călătorim.https://www.youtube.com/watch?v=DuqhiBspnBU