Bugetul României, sub presiunea unor plăți de miliarde de lei

Bugetul de stat se confruntă cu noi presiuni, pe fondul riscului de pierdere a unor fonduri europene din PNRR și al unor obligații financiare importante pe care statul trebuie să le achite. Restanțele către companiile din energie, drepturile salariale câștigate în instanță de magistrați și suma datorată în dosarul Pfizer complică situația finanțelor publice.

Potrivit unor surse politice, există îngrijorări că România ar putea pierde aproximativ un miliard de euro din fondurile PNRR, bani care au fost deja luați în calcul la construirea bugetului. O eventuală neîncasare a acestei sume ar pune o presiune suplimentară asupra deficitului și asupra capacității Guvernului de a finanța cheltuielile și investițiile asumate.

Riscul pierderii unor fonduri europene

În prezent, datele disponibile privind execuția bugetară sunt cele aferente lunii septembrie. O imagine mai clară asupra situației financiare a statului ar urma să apară după publicarea rezultatelor pentru luna octombrie.

Sursele politice citate descriu situația bugetară ca fiind îngrijorătoare și se tem că noile date vor indica o deteriorare semnificativă a finanțelor publice.

Una dintre principalele probleme este legată de aproximativ un miliard de euro pe care România ar urma să îi încaseze prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Există riscul ca o parte importantă din această sumă sau chiar întreaga valoare să nu mai ajungă la buget.

În acest context, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Alexandru-Mihai Ghigiu, ar urma să poarte noi discuții cu reprezentanții Comisiei Europene, pentru clarificarea situației fondurilor și identificarea unor soluții care să permită evitarea pierderii banilor.

Restanțe de miliarde la energie și drepturi salariale

O altă problemă pentru finanțele statului este reprezentată de obligațiile de plată acumulate în mai multe domenii.

Potrivit surselor politice, restanțele către companiile din energie, aferente mecanismului de compensare, depășesc două miliarde de lei.

La acestea se adaugă aproximativ 12 miliarde de lei reprezentând drepturi salariale restante câștigate de magistrați în instanță. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, și ministrul Justiției, Radu Marinescu, discută cu reprezentanții magistraților despre posibilitatea achitării eșalonate a acestor sume. Potrivit acelorași surse, magistrații ar fi deschiși unei asemenea variante.

Statul mai are de achitat aproximativ 3,5 miliarde de lei și în dosarul Pfizer, o altă obligație financiară care trebuie luată în calcul la estimarea cheltuielilor bugetare.

Guvernul caută soluții pentru finanțarea investițiilor

În condițiile în care resursele bugetare sunt limitate, se discută și despre schimbarea modalităților de finanțare a marilor proiecte de investiții.

Potrivit surselor politice, PSD ia în calcul extinderea utilizării parteneriatelor public-private pentru proiecte importante de infrastructură rutieră și feroviară, dar și pentru unele investiții din domeniul sănătății.

Prin acest mecanism, capitalul privat ar putea contribui la finanțarea proiectelor, reducând necesarul de bani pe care statul trebuie să îl aloce inițial. O asemenea soluție presupune însă reguli clare și predictibile, astfel încât investitorii să aibă garanția recuperării capitalului investit.

Totodată, la începutul săptămânii viitoare, reprezentanții PSD ar urma să discute cu Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, despre situația din sectorul energetic.

Dimensiunea reală a presiunii asupra bugetului va putea fi evaluată mai clar după publicarea execuției bugetare pentru luna octombrie și după clarificarea situației fondurilor europene. Până atunci, Guvernul trebuie să gestioneze simultan riscul pierderii unor venituri estimate și obligații de plată care însumează zeci de miliarde de lei. FOTO: gov.ro