Cinci secretare, nouă consilieri și șapte șoferi: Structura de putere din biroul lui Ion Sterian, șeful Transgaz

Ion Sterian, directorul general al Transgaz – companie strategică în domeniul energetic, deținută majoritar de statul român – administrează nu doar rețeaua națională de gaze, ci și un cabinet supradimensionat: cinci secretare, nouă consilieri, un specialist în relații publice și șapte șoferi sunt angajați pentru a-i asigura suportul zilnic, potrivit unui document consultat de G4Media.

Deși compania operează în regim de monopol și are libertate limitată în stabilirea tarifelor, cheltuielile interne au crescut constant, mai ales în zona de personal. În doar doi ani, între 2022 și 2024, aceste cheltuieli au crescut cu peste 150 de milioane de lei – de la aproximativ 533 de milioane în 2022 la peste 683 de milioane de lei în 2024.

Un salariu de top pentru unul dintre cei mai bine plătiți directori de stat

Conform datelor oficiale, în 2023, Ion Sterian a încasat venituri nete de peste 1,9 milioane de lei. Este una dintre cele mai mari remunerații acordate vreunui manager dintr-o companie cu capital majoritar de stat.

Veniturile sale includ:

• Remunerația fixă: 414.185 lei net

• Zile de concediu de odihnă: 59.623 lei net

• Bonusuri variabile: 1.440.520 lei net

În total, doar în 2023, șeful Transgaz a câștigat echivalentul a peste 150.000 lei lunar, net.

Patru imobile și un apartament în Emiratele Arabe Unite

Potrivit declarației sale de avere, Ion Sterian deține patru imobile, printre care și un apartament de aproape 100 de metri pătrați în Emiratele Arabe Unite. Detaliul a atras atenția opiniei publice, în special în contextul în care Transgaz este o companie strict reglementată de ANRE, iar deciziile de business sunt limitate de cadrul legal.

Un sistem intern supradimensionat în companie cu tarif reglementat

Transgaz deține monopolul absolut asupra transportului de gaze în România, fiind singura companie responsabilă cu construcția, întreținerea și operarea conductelor din sistemul național. Statul, prin Secretariatul General al Guvernului, controlează 58,5% din acțiuni.

În acest context, compania nu își poate majora arbitrar tarifele, întrucât acestea sunt stabilite de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Cu toate acestea, creșterea cheltuielilor de personal – fără o corelație directă cu performanța operațională sau rentabilitatea – a stârnit semne de întrebare.

O funcție strategică, susținută de toate partidele

Ion Sterian este unul dintre puținii șefi de instituții publice care a reușit să rămână în funcție indiferent de schimbările politice de la Palatul Victoria. A fost menținut în fruntea Transgaz deopotrivă de PSD și PNL, în ciuda faptului că fiecare dintre cele două partide a avut ocazia să nominalizeze propriii oameni în fruntea Secretariatului General al Guvernului, acționarul majoritar al companiei.

Această susținere transpartinică ridică semne de întrebare cu privire la caracterul politic al numirilor și menținerii în funcții-cheie, mai ales în companii considerate strategice pentru siguranța energetică a țării.

Cheltuieli explozive cu personalul: aproape 700 de milioane în 2024

Evoluția cheltuielilor salariale din cadrul Transgaz este elocventă:

• 2022: 533.574.824 lei

• 2023: 612.889.827 lei (+79 milioane lei)

• 2024: 683.571.928 lei (+70 milioane lei)

Creșterea totală: peste 150 de milioane de lei în doi ani, fără o justificare publică clară sau corelare cu extinderea sau modernizarea rețelei naționale.

Transparență și responsabilitate publică?

Într-o perioadă în care România se confruntă cu dezechilibre bugetare, iar sectorul public este supus măsurilor de reducere a cheltuielilor, astfel de cifre ridică semne de întrebare legitime în rândul contribuabililor. În timp ce se discută despre austeritate, tăierea sporurilor și înghețarea angajărilor, aparatul din jurul unor directori din companiile de stat rămâne opulent și bine întreținut.

În lipsa unei strategii clare de eficientizare a aparatului administrativ și a unor criterii transparente de performanță, cazuri precum cel de la Transgaz alimentează percepția că banul public rămâne, în continuare, o resursă prost gestionată. FOTO: captură youtube