Criza transportului feroviar: Tren vs mașină pe ruta București-Craiova

Transportul feroviar din România continuă să se confrunte cu probleme majore, fiind caracterizat oficial drept un sector în „declin sever”. Contrastul dintre timpul petrecut pe calea ferată și cel pe șosea devine tot mai evident pentru călători, în timp ce restul Europei investește masiv în rețelele de tren ca soluție sustenabilă de mobilitate.

Cât durează acum o călătorie București-Craiova

O călătorie obișnuită cu trenul între București Nord și Craiova, pe o distanță de doar 208,9 kilometri, a ajuns în 2025 la un timp record negativ: 7 ore și 23 de minute, inclusiv întârzierile frecvente. Aceeași rută putea fi parcursă în 5 ore și 23 de minute în 2024, arătând o deteriorare semnificativă a serviciilor în doar 12 luni.

Același traseu parcurs cu mașina durează doar 2 ore și 30 de minute, cu respectarea strictă a limitelor de viteză legale și fără a lua în calcul viitorul drum expres Pitești-Craiova aflat în construcție.

Această discrepanță de timp ilustrează perfect problema structurală cu care se confruntă sistemul feroviar românesc și explică de ce tot mai mulți călători aleg transportul rutier, în ciuda impactului negativ asupra mediului și a siguranței rutiere.

Cauzele întârzierilor trenurilor CFR

Statisticile oficiale arată că în 2023, întârzierea medie per tren CFR Călători a fost de aproximativ 8 minute, din care 1,7 minute au fost cauzate direct de compania feroviară. Situația s-a înrăutățit vizibil în 2024, când media întârzierilor a crescut la 10 minute din care 1,9 minute pot fi atribuite CFR Călători.

Important de menționat este că aceste cifre sunt raportate la numărul total de trenuri aflate în circulație. Conform datelor oficiale, peste 85% din trenurile CFR (în medie 1.100 trenuri zilnic) ajung la destinație fără întârzieri semnificative.

Infrastructura învechită – principala problemă

Cele mai multe întârzieri sunt cauzate de probleme ale infrastructurii feroviare. Liniile de cale ferată, instalațiile de semnalizare și sistemele de alimentare cu energie electrică sunt învechite și insuficient întreținute, generând frecvent defecțiuni tehnice care afectează circulația trenurilor.

Rețeaua feroviară românească necesită investiții urgente pentru modernizare, însă finanțarea a rămas constant sub nivelul necesar pentru o îmbunătățire semnificativă.

Material rulant insuficient și învechit

Pe lângă problemele de infrastructură, CFR se confruntă cu dificultăți majore legate de materialul rulant disponibil. Între 2010 și 2024, parcul de material rulant al CFR Călători a suferit o reducere semnificativă, în special în ceea ce privește vagoanele de călători.

Uzura avansată a vagoanelor existente face imposibilă menținerea lor în circulație doar prin reparații de rutină. Chiar și intervențiile mai complexe nu reușesc să aducă multe dintre aceste vagoane la standardele moderne de confort și siguranță.

Eforturile de modernizare a flotei

În perioada 2013-2021, CFR Călători a reușit să modernizeze din fonduri proprii 136 de vagoane de călători. Între 2010 și 2019, doar 3 locomotive au beneficiat de modernizări, iar în perioada următoare, până în 2023, au fost modernizate 46 de vagoane și 18 locomotive.

Un pas important îl reprezintă investițiile prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), prin care sunt contractate lucrări de modernizare la standardele actuale pentru:

• 139 de vagoane de călători

• 55 de locomotive electrice

• 20 de locomotive pe baterii

În prezent, serviciul public de transport feroviar de călători este asigurat de CFR Călători cu aproximativ 1.000 de vagoane, 110 automotoare și 350 de locomotive. Această flotă rămâne însă insuficientă pentru nevoile reale de transport și modernizarea completă va necesita investiții substanțiale pe termen lung.

Declinul competitivității transportului feroviar românesc

România a cunoscut o degradare semnificativă a poziției sale în domeniul transportului feroviar european. De la un statut anterior de performanță relativă, țara a ajuns la un nivel de mediocritate, cu tendințe continue de degradare, conform rapoartelor oficiale ale CFR Călători.

Finanțarea publică insuficientă reprezintă una dintre cauzele principale ale acestui declin. Alocările bugetare reduse au forțat compania să limiteze cheltuielile mult sub nivelul necesar pentru operarea optimă a serviciilor de transport, ceea ce a dus inevitabil la scăderea continuă a intensității traficului feroviar.

Consecințe economice negative

Rezultatele economice ale CFR Călători au fost preponderent negative în ultimii ani, deoarece necesitatea respectării obligațiilor legale minimale nu a permis limitarea cheltuielilor la un nivel egal cu veniturile totale obținute.

Această situație creează un cerc vicios: serviciile de calitate redusă determină călătorii să aleagă alte mijloace de transport, reducând astfel veniturile CFR, ceea ce duce la resurse și mai limitate pentru îmbunătățirea serviciilor.

Impactul economic al dezechilibrului între transportul rutier și cel feroviar

Un studiu complex realizat de Comisia Europeană relevă diferențe majore între costurile generate de transportul rutier și cel feroviar în România:

• Transportul rutier generează costuri externe de 21,2 miliarde de euro anual

• Transportul feroviar generează costuri externe de doar 0,46 miliarde de euro anual

Aceste cifre evidențiază avantajul economic clar al transportului feroviar din perspectiva costurilor externe suportate de societate.

Recuperarea costurilor externe

Același studiu arată că ratele de recuperare de la utilizatori a costurilor externe variază semnificativ:

• 55% în cazul transportului feroviar

• Doar 16% în cazul transportului rutier

Costurile externe generate de transportul rutier care nu sunt recuperate de la transportatorii rutieri reprezintă aproximativ 5,3% din PIB-ul României, o povară economică semnificativă.

Consecințele menținerii dezechilibrului actual

Menținerea situației actuale de dezechilibru între modurile de transport terestru generează la nivelul economiei naționale pierderi anuale estimate la 5,7% din PIB. Aceste pierderi reprezintă costuri externe generate de transportul rutier care nu sunt recuperate de la beneficiarii direcți ai acestor servicii.

Tranziția către un sistem de transport mai echilibrat, cu o pondere mai mare a transportului feroviar, ar putea aduce beneficii economice substanțiale, pe lângă avantajele de mediu evidente.

Perspective pentru viitorul transportului feroviar românesc

Pentru redresarea situației transportului feroviar din România sunt necesare măsuri complexe și investiții strategice pe termen lung. Experiența altor țări europene arată că un sistem feroviar modern și eficient poate concura cu succes cu transportul rutier, oferind călătorilor o alternativă viabilă, ecologică și sigură.

Fondurile europene disponibile prin diverse programe de finanțare, inclusiv PNRR, reprezintă o oportunitate importantă pentru începerea acestui proces de modernizare. Însă pentru rezultate durabile, este necesară o strategie națională coerentă și o finanțare constantă și adecvată din bugetul național.

Călătorii români merită un sistem feroviar modern, sigur și eficient, care să le ofere o alternativă reală la transportul rutier individual. Până atunci însă, drumul București-Craiova va continua să fie parcurs predominant cu mașina personală, în detrimentul mediului și al economiei naționale.