CSM dă aviz negativ reformei pensiilor magistraților
Consiliul Superior al Magistraturii a respins proiectul care crește vârsta de pensionare a magistraților, acordând un aviz negativ CSM. Deși poziția este una consultativă, emiterea sa era necesară pentru ca premierul să poată începe procedura de angajare a răspunderii în Parlament. Termenul limită impus României de Comisia Europeană expiră vineri, iar întârzierea poate costa țara 231 de milioane de euro din PNRR.
Respingerea proiectului are loc în contextul în care prima variantă a legii, adoptată de Guvernul Bolojan, a fost declarată neconstituțională deoarece Executivul nu a așteptat avizul CSM, indiferent dacă era pozitiv sau negativ.
Un vot aproape unanim împotriva proiectului
La ședința de plen, toți membrii CSM prezenți au votat împotriva proiectului, cu excepția ministrului Justiției, Radu Marinescu, care s-a abținut. Avizul a fost introdus suplimentar pe ordinea de zi, după începerea ședinței.
Emiterea avizului negativ permite Guvernului să avanseze procedura de asumare a răspunderii. CSM a anunțat că motivarea completă va fi transmisă Ministerului Muncii pe 28 noiembrie 2025.
Mesajul dur al președintei CSM
Președinta Consiliului, Elena Costache, a criticat presiunea exercitată asupra magistraților, afirmând că instituția a devenit ținta unei campanii publice ostile. Ea a declarat că, timp de șase luni, CSM a fost supus unui „asediu continuu”, iar reacțiile instituției au fost „demonizate” în spațiul public.
Costache a subliniat că membrii CSM nu urmăresc privilegii, ci apărarea independenței justiției, considerând că atacurile recente afectează direct cetățenii care depind de un sistem judiciar stabil.
Poziția Înaltei Curți: presiune asupra magistraților
Președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, a anunțat un vot ferm împotrivă, catalogând proiectul drept o „eliminare de facto a pensiilor de serviciu”. Ea a vorbit despre presiunea resimțită de magistrați în ultimele luni și despre impactul major al modificărilor.
Procedura care urmează în Parlament
Premierul poate convoca ședința de Guvern în zilele următoare pentru adoptarea proiectului. Ulterior, documentul ajunge în Parlament, unde pot fi depuse și analizate amendamente. A doua ședință a Executivului va decide forma finală a proiectului înainte ca premierul să își angajeze răspunderea în plen.
Legea poate fi contestată ulterior la Curtea Constituțională de partidele parlamentare, de Înalta Curte, de președinte sau de Avocatul Poporului. Dacă trece testul de constituționalitate, actul normativ merge la promulgare.
Magistrații, consultați în toată țara
În paralel, instanțele și parchetele desfășoară adunări generale în care magistrații își exprimi poziția asupra proiectului. Mai multe instanțe, între care Curtea de Apel București, au respins deja noua variantă propusă de Guvern.
Reforma, sub presiunea termenelor europene
Reforma pensiilor de serviciu trebuie adoptată până pe 28 noiembrie 2025 pentru ca România să nu piardă fondurile din PNRR. Noul proiect include o perioadă de tranziție de 15 ani pentru creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani, față de cei 10 ani prevăzuți anterior.
Conform formei actuale, pensia de serviciu ar reprezenta 55% din baza de calcul a ultimelor 60 de luni, plafonată la 70% din ultima indemnizație netă. Pensionarea anticipată rămâne posibilă doar cu o vechime de minimum 35 de ani, cu o penalizare anuală de 2% până la atingerea vârstei standard.