Guvernul merge mai departe cu reforma pensiilor magistraților

Reforma pensiilor speciale pentru magistrați intră într-o nouă etapă, după ce Consiliul Superior al Magistraturii a emis, joi, un aviz negativ asupra proiectului legislativ. Deși consultativ, documentul era necesar pentru ca premierul Bolojan să poată porni procedura asumării răspunderii în Parlament. Termenul-limită impus de Comisia Europeană – 28 noiembrie – va fi depășit, însă Guvernul afirmă că România are încă șanse să nu piardă cei 231 de milioane de euro din PNRR.

Ședință de Guvern vineri. Procedura merge înainte

Purtătoarea de cuvânt a Executivului, Ioana Dogioiu, a anunțat că avizul CSM va ajunge oficial la Guvern abia vineri, motiv pentru care ședința extraordinară nu a putut avea loc joi. Premierul va convoca însă o reuniune a Cabinetului în cursul zilei de vineri, pentru a adopta forma finală a proiectului.

Imediat după adoptare, legea va fi trimisă Parlamentului, unde senatori și deputați vor putea propune amendamente. Acestea vor fi analizate într-o nouă ședință a Guvernului, programată cel mai probabil tot săptămâna viitoare. Ulterior, premierul este așteptat marți în Parlament pentru asumarea răspunderii Guvernului pe întregul pachet legislativ.

Ce se întâmplă după asumarea răspunderii

După momentul asumării răspunderii, proiectul poate fi contestat la Curtea Constituțională de diverse autorități: grupurile parlamentare, Înalta Curte, președintele României sau Avocatul Poporului. Curtea Constituțională va decide dacă reforma este sau nu în acord cu legile fundamentale.

Prima variantă a proiectului Guvernului Bolojan a fost respinsă de CCR nu pe fond, ci pe procedură: executivul nu a respectat cele 30 de zile necesare pentru avizul CSM.

Riscul pierderii fondurilor din PNRR

Reforma pensiilor magistraților este un jalon esențial în cadrul PNRR, cu o valoare de 231 milioane de euro. Termenul-limită pentru atingerea acestui obiectiv este 28 noiembrie, dată ce nu mai poate fi respectată.

Guvernul mizează însă pe perioada de evaluare a jaloanelor, care durează două luni. În acest interval, legea ar putea intra în vigoare, iar România speră într-o negociere cu Comisia Europeană pentru a evita pierderea fondurilor. „Va fi un proces de discuții și argumentare”, a transmis Ioana Dogioiu.

Ce prevede noul proiect adoptat de Guvern

Proiectul păstrează regula potrivit căreia pensia de serviciu va reprezenta cel mult 70% din ultimul salariu net. Baza de calcul este de 55% din media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni.

Perioada de tranziție către vârsta standard de pensionare a fost extinsă la 15 ani. Practic, până în 2042, magistrații vor ieși la pensie la 65 de ani, cu creștere anuală a vârstei de pensionare.

Pensionarea anticipată rămâne posibilă pentru cei cu minimum 35 de ani vechime, însă este introdusă o penalizare de 2% pentru fiecare an lipsă până la vârsta standard.

În prezent, pensia de serviciu a magistraților reprezintă 80% din ultimul salariu brut. Reforma reduce această proporție și stabilește o tranziție graduală, astfel încât sistemul să devină sustenabil.