Lege controversată în Senat: Șoferii cu urme de droguri în sânge ar putea ajunge la închisoare

Luni, Senatul României dezbate un proiect legislativ extrem de controversat, care prevede pedepse cu închisoarea de la 1 la 5 ani pentru șoferii în ale căror analize de sânge sunt depistate substanțe interzise – indiferent dacă se află sau nu sub influența lor în momentul controlului.

Proiectul a stârnit critici virulente din partea societății civile, experților în drept și politicile privind drogurile, dar și din partea unor instituții oficiale. Criminologul Vlad Zaha avertizează că, dacă această lege este adoptată în forma actuală, „vor fi condamnați oameni nevinovați”, doar pentru urme reziduale de substanțe în sânge.

Ce prevede proiectul de lege

Modificările aduse Codului Penal elimină sintagma „sub influența substanțelor psihoactive”, introducând o formulare mult mai restrictivă:

„Conducerea unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care are în sânge droguri sau alte substanțe cu efecte psihoactive se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani și interzicerea unor drepturi.”

Această formulare este văzută ca o încălcare a principiilor de drept penal, în condițiile în care nu se mai face diferența între consumul activ și simpla prezență a unei substanțe în organism, fără efecte psihoactive în momentul șofatului.

Reacții dure din partea specialiștilor

Vlad Zaha, expert în politici publice în domeniul drogurilor, a declarat pentru Digi24 că „acest proiect pedepsește în mod absurd orice prezență de substanță, fără măsurători clare sau context”. El subliniază că o astfel de abordare ar transforma România în „singura țară care pedepsește simpla urmare biologică a consumului, nu efectul periculos propriu-zis”.

În prezent, legislația prevede deja pedepse pentru conducerea sub influența substanțelor psihoactive, însă doar în urma unei expertize medico-legale care confirmă prezența efectelor acestora asupra șoferului. Noua lege ar elimina această etapă esențială.

Amendamente insuficiente și riscuri pentru pacienți

Proiectul conține un amendament care exceptează de la pedeapsă cazurile în care prezența substanțelor este rezultatul administrării de medicamente prescrise, însă experții avertizează că măsura este ineficientă și greu de aplicat.

„Va fi imposibil de verificat dacă o persoană a urmat exact indicațiile medicale. Mai grav, medicamente fără rețetă care conțin codeină, precum Nurofen Forte, pot genera rezultate pozitive și declanșa anchete penale nedrepte”, explică Zaha.

În plus, se atrage atenția asupra riscului ca unii indivizi să abuzeze de prescripțiile medicale pentru a se proteja legal, chiar dacă au consumat substanțe interzise.

Termen de un an pentru Ministerul Sănătății

Ministerul Sănătății are la dispoziție 12 luni pentru a elabora o listă oficială a substanțelor psihoactive, iar distribuirea medicamentelor cu astfel de compuși va trebui realizată doar în baza unei prescripții medicale, conform noilor prevederi.

Proiectul de lege va fi votat luni în Senat, urmând să fie dezbătut ulterior în Camera Deputaților, care este for decizional. Dacă va fi adoptat, legea ar intra în vigoare la un an de la publicarea în Monitorul Oficial.

Critici masive și opoziție publică

Legea a fost deja contestată de peste 86.000 de cetățeni, care au semnat o petiție pentru retragerea proiectului și menținerea legislației actuale. Argumentul principal este că un consumator de cannabis poate ieși pozitiv la testele de sânge chiar și la o lună după întreruperea consumului, fără a reprezenta vreun pericol în trafic.

Mai multe comisii parlamentare au emis avize negative, printre care Comisia pentru muncă, Comisia pentru drepturile omului și chiar Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Potrivit CSM:

„Nu se poate califica drept infracțiune fiecare caz în care o persoană conduce după administrarea unui medicament psihoactiv, fără a exista o afectare a capacității de a conduce.”

Proiectul legislativ privind sancționarea șoferilor pentru prezența substanțelor interzise în sânge, indiferent de influența lor reală, ridică serioase semne de întrebare privind proporționalitatea pedepsei și respectarea drepturilor fundamentale.

Dacă nu vor fi introduse clarificări și criterii științifice solide, România riscă să devină un caz unic în Europa, în care simpla urmare biologică a unui consum anterior – chiar și legal – poate duce la închisoare pentru șoferi care nu prezintă niciun pericol real în trafic.