Ludovic Orban: De la 15 mai, se deschid hotelurile, dar nu și restaurantele

Declarații ale premierului:

„(…)Este perioada în care virusul generează simptome și putem să verificăm în ce măsură afectează ridicarea restricțiilor. Orice ridicare de restricții va fi însoțită de un set de reguli. Vom impune un set de reguli în ceea ce privește și transportul public și activitatea care se desfășoară în birouri. De asemenea, vom stabili reguli care au un singur rost, să reducă riscul de răspândire a virusului. O atenție deosebită am acordat-o economiei. Obiectivul nostru a fost să afectăm cât mai puțin economia. Orice activitate economică pentru care riscul de răspândire nu era mare, am permis desfășurarea ei. Nu s-a închis niciunul dintre șantiere, fie că era vorba de investiții în infrastructura energetică, sau derulate prin CNI sau PNDL, sau alte investiții. Am permis toate activitățile economice necesare pentru economie și a căror restricții ar fi putut afecta economia foarte grav. Ne-am uitat inclusiv pe încasările bugetelor, scăderile sunt mai mici decât previziunile care au fost făcute.

Printre principalele măsuri economice pe care le-am luat este IMM Invest, de garantare și subvenționare a dobânzilor, credite pentru asigurarea capitalului de lucru și credite pentru investiții. Numărul companiilor care au aplicat a depășit 50.000. Sigur nu vor primi toate, pentru că deciziile vor fi luate de băncile pentru care optează.

Șomajul tehnic: Pentru ca angajații companiilor care urmau să întrerupă activitatea total sau parțial să poată rămână alături de companie. Era foarte important pentru că existau echipe și ar fi fost foarte greu să își reia activitatea angajând alte persoane.

În domeniul social, pe lângă măsurile de susținere a angajaților, am prelungit plata șomajului persoanelor cărora le expira acest drept cel puțin până la finalul perioadei de urgență. Am reglementat măsura unor beneficii de asistență socială. Suntem într-un proces de evaluare a resurselor financiare pe care le putem accesa în perioada viitoare. Aceste resurse provin din buget, din fonduri europene pe care le avem la dispoziție, provin din credite care pot fi luate din sistemul financiar bancar din România, de pe piața internațională. Intenționăm să lărgim instrumentul emiterii de obligațiuni și să oferim posibilitatea cetățenilor care au posibilitatea de a economisi. Să implicăm cetățeanul într-un program ”Români pentru români”. Avem posibilitatea de a apela la credite și de a implica Fondul European de Investiții în susținerea unor proiecte. De asemenea, urmărim un program amplu de investiții de stat.

60 de companii au obținut autorizarea să producă combinezoane și în jur de 100 de companii care pot produce biocide, companii care sunt foarte aproape de a satisface cererea internă. Putem profita de o conjunctură internațională economică în care România poate profita de relocarea unor companii. Pregătim câteva măsuri după modelul IMM Invest și pentru companiile mari.

 {module profitshare}

Pregătim o schemă de ajutor de stat de garantare a creditului de ajutor care deja funcționează în Germania și alte state. În structura creditelor companiilor, creditele de consum sunt foarte importante. Peste 60% din creditele companiilor sunt credite de consum. Dacă o companie intră în credite și nu face față plăților riscă să afecteze companii sănătoase în lanț, să intrăm într-un blocaj. Această schemă de ajutor de stat care deja există pe masa Comisiei Europene pentru aprobare este o schemă de garantare și asumare pentru asigurarea creditelor comerciale care, cu siguranță va permite reducerea blocajelor și afectarea companiilor în lanț dacă una dintre ele are probleme cu plățile. De asemenea, încercăm să mobilizăm din fonduri europene o sumă mare pentru firme mici și mijlocii, pentru credite destinate investițiilor. Încercăm să relocăm fonduri din zonele unde nu putem cheltui bani pentru a direcționa banii în aceste investiții. Nu în ultimul rând, ne gândim la construcția unui fond de investiții.

În ceea ce privește susținerea angajaților, vom genera mai multe tipuri de măsuri active pentru companiile care își vor reporni activitatea. Vom trece de pe măsura șomajului tehnic, la o măsură activă. Pentru orice persoană care revine în activitate vom participa la susținerea plății salariului, cu un procent între 35% și 45% din salariul brut. Vom sprijini companiile și să angajeze oamenii care astăzi nu au loc de muncă, cu măsuri active care vor varia și în funcție de alte criterii. Spre exemplu, persoanele de peste 50 de ani sunt mai greu angajate și de aceea vom mări alocarea măsurii active pentru astfel de persoane. De asemenea, vom sprijini și angajarea tinerilor. Vom încerca să generăm un program de adaptare la piața muncii printr-un program de calificare și recalificare, dar printr-un program diferit de aplicare. Vom încerca să facem un parteneriat cu compania care vrea să angajeze și care să facă acele traininguri. Și vom obliga persoanele respective să rămână angajate cel puțin doi ani.

{module G+articles}

Vom deschide comerţul. Sigur, cu excepţia mallurilor. Dar comerţul va fi deschis. Şi e important că se deschide comerţul, pentru că oamenii pot să cumpere şi atunci va creşte producţia, va fi un stimulent pentru reluarea producţiei în anumite ramuri. Libertatea de circulaţie în interiorul localităţii cu siguranţă va afecta favorabil companiile care comercializează combustibil, pentru că o să crească consumul. (…) Hotelurile vor fi deschise. Hotelurile nu vor fi sub restricţie după 15 mai. Restricţii vor fi la restaurante, cafenele, baruri. Astea vor rămâne. Din evaluarea de risc epidemiologic, restaurantele – mai ales în spaţii închise – sunt considerate printre cele mai mari riscuri epidemiologice. Şi probabil va mai trece un timp până să se poată da drumul la restaurante, cel puţin în spaţii închise”, a precizat Orban, în cadrul unei conferinţe de presă la Palatul Victoria.

După data de 15 mai, pe baza evaluărilor pe care le avem în momentul de faţă, nu se vor deschide restaurantele, cafenelele şi barurile, nici din spaţii închise, nici din spaţii deschise. În funcţie de evoluţia epidemiei, în funcţie şi de evoluţia condiţiilor meteorologice, nu excludem posibilitatea ca cele în spaţii deschise, în anumite condiţii, să le deschidem la 1 iunie, la 15 iunie. Că sezonul, hai să fim cinstiţi, începe cam în jurul datei de 15 iunie şi, în realitate, după 1 iulie merg oamenii foarte serios. Deci, nu excludem varianta asta. E adevărat, riscul epidemiologic în spaţii deschise pentru restaurante, cafenele este mai mic, dar şi aici trebuie să ţinem cont că există un risc şi să luăm măsurile de protecţie specifice pentru a reduce riscul de răspândire”, a explicat șeful Guvernului.

{module G+articles}