Noua lege a salarizării din 2027 schimbă radical grilele bugetare

De la 1 ianuarie 2027, sistemul de salarizare din sectorul public ar urma să fie reorganizat printr-o nouă lege a salarizării unitare, aflată în consultare publică. Modificările vizează peste un milion de posturi din administrația publică, educație, sănătate și alte instituții ale statului.

Conform explicațiilor prezentate de Ministerul Muncii, reforma introduce o structură cu 12 grade salariale și coeficienți de ierarhizare între 1 și 8, care se vor aplica unei valori de referință stabilite la 4.100 de lei. În funcție de aceste elemente, va fi calculat salariul de bază pentru fiecare categorie profesională.

Accent pe debutanți și creșteri diferențiate în sistem

Una dintre direcțiile principale ale reformei vizează angajații aflați la început de carieră. Pentru aceste categorii sunt prevăzute creșteri mai consistente decât media sistemului.

În educație, un profesor debutant din învățământul preuniversitar ar urma să aibă un salariu de bază majorat de la aproximativ 6.446 de lei brut la circa 7.544 de lei brut, ceea ce înseamnă o creștere de peste 17%. În termeni net, venitul lunar ar urca de la aproximativ 718 euro la circa 840 de euro.

Și în sănătate sunt prevăzute ajustări similare. Un asistent medical aflat la început de carieră ar putea ajunge la un salariu de bază de peste 7.000 de lei brut, în creștere față de nivelul actual de aproximativ 5.530 de lei brut.

Cum sunt împărțite creșterile în sectorul public

Reforma prevede o distribuție diferențiată a impactului salarial. Potrivit datelor prezentate de Ministerul Muncii, aproximativ 56% dintre posturile bugetare ar urma să beneficieze de majorări.

Dintre acestea, o parte ar înregistra creșteri de peste 10%, altele între 5% și 10%, iar o altă categorie creșteri reduse, de până la 5%. Pentru restul posturilor, salariile nu ar scădea, fiind menținute la nivelul actual prin mecanisme compensatorii.

În același timp, autoritățile susțin că diferențele dintre funcții vor fi mai bine calibrate, reducând discrepanțele existente în prezent între diverse categorii profesionale.

Exemplul din educație universitară

În cazul cadrelor universitare, noul sistem introduce un coeficient de aproximativ 4 pentru profesorii cu experiență ridicată. În termeni concreți, salariul de bază ar ajunge la aproximativ 16.400 de lei brut, echivalentul a peste 9.500 de lei net.

Cu sporuri incluse, veniturile lunare ar putea varia în funcție de instituție și de condițiile specifice, dar media estimată ar fi de aproximativ 12.900 de lei net.

Reprezentanții Ministerului Muncii susțin că reforma urmărește reducerea diferențelor interne excesive din sistemul universitar și standardizarea grilelor salariale.

Președintele României, salariul maxim din sistem

În noul model de salarizare, coeficientul maxim de 8 este atribuit funcției de președinte al României. Aplicat la valoarea de referință de 4.100 de lei, rezultă un salariu de bază de 32.800 de lei brut.

Acest nivel ar însemna un venit net estimat de aproximativ 19.188 de lei, echivalentul a peste 3.600 de euro lunar.

Acest calcul plasează funcția prezidențială în vârful ierarhiei salariale din întreg sectorul public.

Parlament, Guvern și instituții centrale

Noile grile salariale includ și funcțiile din Parlament și Guvern. Pentru senatori și deputați este prevăzut un coeficient de 6, ceea ce conduce la un salariu lunar de aproximativ 24.600 de lei brut.

Conducerea Parlamentului ar urma să depășească acest nivel, cu coeficienți mai mari, în timp ce în Guvern, premierul ar rămâne în zona superioară a grilei, cu venituri comparabile.

Miniștrii și vicepremierii ar avea salarii lunare situate între aproximativ 26.000 și 27.000 de lei brut, în funcție de coeficientul aplicat.

De asemenea, conducătorii unor instituții importante, precum Curtea de Conturi, Consiliul Concurenței sau Autoritatea Electorală Permanentă, ar fi integrați în aceeași logică de ierarhizare salarială.

Zone unde salariile vor fi înghețate

Nu toate categoriile vor beneficia de creșteri. Aproximativ 44% dintre posturi ar urma să rămână la nivelul actual, fără majorări efective.

În această categorie sunt incluse și anumite zone sensibile, unde veniturile existente au fost deja ajustate prin hotărâri judecătorești sau mecanisme administrative.

Pentru aceste situații, noua lege nu reduce veniturile existente, dar nici nu le majorează, menținându-le la nivelul actual prin compensări individuale.

Impact bugetar și dezechilibre istorice

Implementarea noii grile de salarizare este fundamentată pe o alocare bugetară estimată la aproximativ 8 miliarde de lei. Autoritățile susțin că actualul sistem a generat dezechilibre majore, inclusiv prin litigii și hotărâri judecătorești.

În documentele prezentate de Ministerul Muncii se arată că sumele restante rezultate din astfel de decizii depășesc mai multe miliarde de lei anual, cu o presiune semnificativă pe bugetul public.

Reforma este prezentată ca o încercare de uniformizare și predictibilitate a salarizării în întreg sectorul bugetar.

Noua lege a salarizării din 2027 propune o restructurare amplă a sistemului public de plată, cu accent pe debutanți, coeficienți ierarhici clari și reducerea diferențelor interne. În timp ce o parte dintre angajați vor beneficia de creșteri, o altă parte va rămâne la nivelurile actuale, într-un sistem care încearcă să echilibreze presiunea bugetară cu reformarea grilelor existente.