Programul de guvernare: pensii, taxe și investiții din 2027

Indexarea pensiilor din 2027, eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri pentru firme, sprijin financiar pentru familiile vulnerabile și investiții în infrastructură se numără printre principalele măsuri incluse în programul de guvernare propus de premierul desemnat Luca Niculescu pentru perioada 2026–2028. Documentul prevede și reforme în administrația publică, sănătate, educație și energie, însă aplicarea unor măsuri depinde de resursele bugetare disponibile.

Programul urmărește reducerea deficitului bugetar, relansarea producției interne și atragerea investițiilor, fără introducerea unor noi șocuri fiscale majore. Printre obiective se numără îmbunătățirea colectării taxelor, reorganizarea instituțiilor publice și accelerarea proiectelor finanțate din fonduri europene.

Pensii indexate din 2027, fără un procent anunțat

Pensiile ar urma să fie indexate din 2027, potrivit programului de guvernare. Documentul nu precizează însă un procent concret de majorare, iar aplicarea măsurii trebuie să țină cont de sustenabilitatea sistemului public de pensii și de obiectivele de reducere a deficitului.

Guvernul propune și actualizarea salariului minim într-un ciclu de 12 luni, pe baza unui mecanism predictibil. În sectorul public, anul 2027 ar urma să aducă elaborarea unei noi legi a salarizării unitare, menită să corecteze inechitățile existente.

Programul include și un pachet de sprijin pentru persoanele și familiile vulnerabile afectate de creșterea prețurilor și a facturilor la energie. Printre categoriile vizate se numără familiile cu cel puțin trei copii, familiile monoparentale, veteranii și persoanele cu dizabilități.

Impozitul minim pe cifra de afaceri ar urma să fie eliminat

În domeniul fiscal, documentul prevede eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) începând cu 1 ianuarie 2027. Programul propune menținerea principiului cotei unice de impozitare și modificarea graduală a impozitării proprietăților, astfel încât aceasta să se apropie de valoarea de piață.

Autoritățile intenționează să revizuiască și sistemul de facilități și scutiri fiscale, urmând să fie evaluate rezultatele acestora. În paralel, reforma ANAF ar trebui să permită controale mai bine orientate pe riscurile fiscale și reducerea evaziunii.

Contribuabilii care își respectă constant obligațiile ar putea beneficia de proceduri simplificate, rambursări mai rapide și controale mai puțin frecvente. Programul urmărește, totodată, recuperarea arieratelor și reducerea diferenței dintre TVA care ar trebui colectată și sumele efectiv încasate.

Sprijin pentru familii și finanțarea tratamentelor de fertilitate

Programul propune extinderea măsurilor de sprijin pentru familii și tineri. Unul dintre proiecte vizează fertilizarea in vitro, cu până la 10.000 de beneficiari anual și un plafon de 15.000 de lei pentru fiecare beneficiar.

Este prevăzută și păstrarea temporară a indemnizației pentru părinții care revin mai devreme la serviciu. O altă măsură luată în calcul este scutirea de contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru mamele cu copii sub doi ani, condiționată de existența resurselor bugetare necesare.

Pe piața muncii, programul „Primul loc de muncă” ar urma să vizeze aproximativ 21.000 de tineri care nu lucrează și nu urmează o formă de educație sau de formare profesională. Sunt prevăzute și extinderea programelor de ucenicie și internship, precum și măsuri pentru formarea profesională în domeniile în care există deficit de personal.

Schimbări propuse în sănătate și educație

În sănătate, programul pune accent pe prevenție, medicina de familie și extinderea serviciilor medicale în ambulatoriu, pentru reducerea presiunii asupra spitalelor. Sunt prevăzute stimulente pentru medicii din mediul rural, extinderea vaccinării gratuite și compensate și dezvoltarea programelor de screening pentru depistarea unor boli.

Un alt obiectiv este extinderea screeningului neonatal la 22 de biomarkeri, cu acoperire națională propusă începând din 2027.

În educație, programul prevede extinderea graduală a inițiativei „Masă sănătoasă”, cu obiectivul generalizării până în anul școlar 2029–2030. Ar urma să fie dezvoltat și programul „Școală după școală”, cu un interval de funcționare între orele 8:00 și 17:00.

Digitalizarea sistemului educațional ar trebui să includă catalogul electronic, evidența elevilor și a personalului, precum și digitalizarea examenelor, cu un termen de finalizare propus pentru 2029.

Investiții în energie și infrastructură

În sectorul energetic, programul propune dezvoltarea unor noi capacități de producție de aproximativ 5.800 MW până la sfârșitul anului 2027. Din acest total, aproximativ 3.600 MW ar urma să provină din surse regenerabile, iar 2.200 MW din centrale pe gaze.

Pentru stocarea energiei este prevăzută o țintă de aproximativ 4.500 MW până în 2028. Documentul include și continuarea proiectelor nucleare de la Cernavodă, precum și valorificarea gazelor naturale din Marea Neagră.

În ceea ce privește transporturile, obiectivul este depășirea pragului de 2.000 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres până în 2028. Printre proiectele prioritare sunt menționate autostrăzile A1 Sibiu–Pitești, A0, A7 și A8, dar și drumurile expres Arad–Oradea, Bacău–Piatra Neamț, Focșani–Brăila și Constanța–Tulcea.

Programul prevede continuarea proiectelor care nu vor mai putea fi finanțate prin PNRR cu ajutorul altor fonduri europene, al finanțărilor de la Banca Europeană de Investiții și al bugetului de stat.

Despăgubiri pentru secetă și extinderea irigațiilor

Agricultura este inclusă în planul de relansare a producției interne. Programul propune completarea despăgubirilor pentru seceta din 2025, de la 63 de euro la 200 de euro pe hectar, precum și introducerea unui mecanism permanent de asigurare împotriva secetei din 2027.

Un alt obiectiv este dezvoltarea infrastructurii de irigații pentru o suprafață de 2,8 milioane de hectare până în 2032. Sunt prevăzute investiții în procesarea produselor agricole în România și susținerea producției interne, inclusiv în sectorul cărnii de porc, pentru care programul urmărește acoperirea integrală a necesarului din producția națională până în 2028.

Reforma administrației și digitalizarea serviciilor publice

În primele șase luni de guvernare este prevăzut un audit al ministerelor și agențiilor, urmat de reorganizarea structurilor cu atribuții suprapuse. Programul propune ca numărul angajaților din administrație să fie stabilit în funcție de volumul real de activitate, în locul reducerilor procentuale aplicate uniform.

Digitalizarea ar urma să simplifice relația cetățenilor și a firmelor cu instituțiile statului. Printre obiective se numără integrarea a 1.000 de primării în sistemele digitale, simplificarea Spațiului Privat Virtual și extinderea comunicării electronice prin programul „Primării fără hârtii”.

Sunt prevăzute și investiții în rețelele de apă și canalizare, precum și proiecte pentru combaterea efectelor secetei și inundațiilor. În domeniul justiției și al ordinii publice, programul include o nouă strategie anticorupție, digitalizarea serviciilor și reorganizarea unor structuri din Ministerul Afacerilor Interne.

Deficitul bugetar rămâne principala constrângere

Programul de guvernare propus pentru perioada 2026–2028 stabilește ca obiectiv reducerea deficitului bugetar sub 3% din PIB până în 2030. Pentru atingerea acestei ținte sunt prevăzute limitarea creșterii cheltuielilor, îmbunătățirea colectării veniturilor și reformarea administrației publice.

Documentul include și investiții în apărare, cu obiectivul creșterii treptate a cheltuielilor până la 5% din PIB în 2035, precum și accelerarea absorbției fondurilor europene și pregătirea proiectelor pentru bugetul Uniunii Europene din perioada 2028–2034.

O parte dintre angajamente, în special cele privind sprijinul social și facilitățile fiscale, depind însă de identificarea surselor de finanțare și de evoluția situației bugetare. Prin urmare, includerea lor în program nu înseamnă că toate măsurile sunt deja adoptate sau că vor fi aplicate automat în forma propusă.