Proiect de lege pentru autonomia Ţinutului Secuiesc, adoptat de deputaţi
Conform site-ului Camerei Deputaților, proiectul a fost elaborat de deputații UDMR Biro Zsolt Isvan și Kulcsar – Terza Jozsef – Gyorgy și a fost depus la prima cameră în 23 decembrie. Expunerea de motive care a stat la baza inițiativei legislative a celor doi parlamentari maghiari poate fi citită aici.
Pe site-ul Parlamentului României apare că proiectul a fost adoptat de Camera Deputaţilor ca urmare a depăşirii termenului de 45 de zile, potrivit art.75 alin.(2) teza a III-a din Constituţia României. Proiectul a fost adoptat de Camera Deputaţilor în data de 23 aprilie 2020, fiind deja trimis Senatului.
Guvernul nu susține adoptarea măsurii legislative. De asemenea, a primit avize negative de la Consiliul Economic și Social (CES) și de la Consiliul Legislativ. Comisiile de specialitate din Camera Deputaților s-au exprimat împotriva adoptării.
Deputații Comisiei de Administrație semnalează că proiectul nu ține seama de dispozițiile din chiar debutul Legii fundamentale a statului, potrivit cărora ”România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil ”.
“Statul unitar constituie o singură formațiune statală, este el însuși, și numai el, subiect de drept internațional, presupune o unică ordine juridică bazată pe o singură Constituție și un singur sistem de organizare prin care se exercită cele trei puteri fundamentale – legislativă, executivă şi judecătorească, populația sa având o singură cetățenie. Legiuitorul constituant a stabilit că România este nu doar un stat unitar, ci și indivizibil, în sensul că el nu poate fi segmentat, nu poate face obiectul unei divizări, totale sau parțiale, cu regimuri juridice diferite”, arată raportul de respingere al Comisiei.
După ce a primit raport de respingere de la Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului pe 4 martie 2020, proiectul a fost înscris pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor pe 9 martie 2020. Pe 16 martie 2020, Guvernul a emis un punct de vedere negativ asupra proiectului de lege.
Propunerea legislativă prevede că statutul de regiune autonomă a Ţinutului Secuiesc poate fi desfiinţat numai printr-un referendum organizat în Ţinutul Secuiesc. „Statutul de Autonomie al Ţinutului Secuiesc, adoptat prin lege, se aprobă prin referendum de către cetăţenii Ţinutului Secuiesc”, arată proiectul de lege. Iniţitorii spun că înfiinţarea regiunii autonome este o expresie a indetităţii istorice a zonei şi va asigura egalitatea de şanse a cetăţenilor şi protecţia identităţii naţionale maghiare.
Prin urmare, Ţinutul Secuiesc devine o regiune autonomă cu personalitate juridică în cadrul României.
„Competenţele regiunii sunt stabilite prin prezentul statut al regiunii, de lege, sau de dreptul internaţional. Competenţele specifice ale regiunii nu pot fi puse în discuţie sau limitate decât prin lege sau aplicând dreptul internaţional. Regiunea are dreptul de decizie şi de gestionare în domeniile care aparţin competenţelor sale specifice. Acest drept include adoptarea şi exercitarea unei politici proprii regiunii. În limitele legii, este de dorit transferarea în competenţa regiunii şi a unor sarcini care aparţin unor competenţe naţionale. Regiunea trebuie să dispună de mijloacele necesare realizării acestui scop”, conform proiectul de lege.
{module G+articles}
Ţinutul Secuiesc, compus din judeţele Covasna, Harghita precum şi „scaunul istoric Mureş”
Regiunea autonomă va cuprinde, potrivit proiectului de lege actualele judeţe Covasna şi Harghita, cât şi scaunul istoric Mureş care aparţine judeţului Mureş. Scaunele sunt teritorii tradiţionale secuieşti.
„a) Scaunul Kćzdi (Kćzdiszćk), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Târgu Secuiesc (Kćzdivăsârhely),
b) Scaunul Orbai (Orbaiszćk), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Covasna (Kovźszna)
c) Scaunul Sepsi (Sepsiszćk), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Sfântu Gheorghe (Sepsiszentgyôrgy)
d) Scaunul Ciuc (Csikszćk), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Miercurea Ciuc (Csikszereda)
e) Scaunul Odorhei (Udvarhelyszćk), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Odorheiu Secuiesc (Szćkelyudvarhely)
f) Scaunul Gheorgheni (Gyergyószćk), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Gheorgheni (Gyergyószentmiklós)
g) Scaunul Mureş (Marosszćk), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Târgu Mureş (Marosvâsărhely)
h) Scaunul Micloşoara-Brăduţ (Miklósvăr-Bardoc) (Miklósvăr-Bardocszćk), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Baraolt (Barót)”, arată iniţiativa legislativă a deputaţilor UDMR.
Un Consiliu de Autoadministrare va exercita autonomia Ţinutului Secuiesc
Proiectul mai arată că autonomia regională este exercitată de Consiliul de Autoadministrare, autoritate publică regională aleasă prin vot universal, egal, direct secret şi liber exprimat precum şi de Comisia de Autoadministrare desemnată de acesta.
Dispoziţiile menţionate anterior nu aduc atingere dreptului de a recurge la consultarea prin referendum sau orice altă formă de participare a cetăţenilor la treburile publice, în condiţiile legii.
Acest Consiliul de Autoadministrare va stabili simbolurile Ţinutului Secuiesc.
Ţinutul Secuiesc va avea preşedinte. Mandatul acestuia este de patru ani
Potrivit proiectului, va fi şi un preşedinte al Ţinutului Secuiesc, precum şi autorităţi ale Scaunelor – Consiliul Scaunal şi Preşedintele Scaunului. Va exista şi un Consiliu Comunal, Consiliul Orăşenesc, Consiliul Municipal şi primar.
„Preşedintele Ţinutului Secuiesc este ales de către cetăţenii Ţinutului Secuiesc prin alegeri libere şi generale, prin vot secret şi direct pentru o perioadă de patru ani”, conform sursei menţionate.
O persoană poate avea maxim două mandate ca preşedinte al regiunii autonome. Preşedintele Ţinutului Secuiesc dispune de imunitate acordată demnitarilor. Acesta nu poate îndeplini alte funcţii publice sau private.
Limba maghiară va fi recunoscută ca limbă oficială a regiunii
„În Ţinutul Secuiesc limba maghiară are acelaşi statut ca şi limba oficială a statului. Toţi cetăţenii domiciliaţi sau rezidenţi în Ţinutul Secuiesc au dreptul să folosească ambele limbi în condiţii egale, în viaţa privată şi cea publică, inclusiv în cadrul instituţiilor publice, precum şi în faţa autorităţilor publice, atât oral cât şi în scris”, conform proiectului de lege.
De asemenea, autorităţile regiunii autonome, a scaunelor secuieşti aparţinătoare şi autorităţile administraţiei publice locale vor asigura folosirea oficială şi firească a ambelor limbi, adoptând reglementările necesare pentru cunoaşterea acestora, creând toate condiţiile care garantează egalitatea lor deplină.
„În acele localităţi ale regiunii autonome în care cetăţenii aparţinând altor comunităţi naţionale, etnice, lingvistice cu domiciliu stabil în acele localităţi sunt în minoritate numerică dar depăşesc o sută în comună, o mie în oraş, cinci mii în municipiu, zece mii la nivelul scaunului, limba acestor comunităţi beneficiază de acelaşi statut ca şi limba oficială a statului în faţa unităţilor administrative respective”, mai prevede propunerea legislativă.
Totodată, conform proiectului de lege, persoanele fizice, organizaţiile şi societăţile au dreptul de a înfiinţa instituţii de învăţământ particular în limba maternă a comunităţilor, iar cultele religioase au dreptul la învăţământ confesional în limba enoriaşilor.
{module G+articles}
„Învăţământul de stat şi confesional în limba maternă este finanţat de la bugetul de stat şi în mod proporţional de la bugetul autorităţilor administraţiilor publice locale, iar învăţământul particular este sprijinit de stat. Limba de şcolarizare a minorilor este hotărâtă de părinţii sau tutorele legal al acestora”, explică iniţiatorii în propunerea de lege.
În instituţiile de învăţământ şi educaţie în limba maternă a cetăţenilor Ţinutului Secuiesc, trebuie asigurată predarea istoriei comunităţilor naţionale, -etnice şi -lingvistice, precum şi a istoriei, geografiei şi etnografiei naţiunii-mamă a acestora, cunoaşterea tradiţiilor şi valorilor culturale.
În instituţiile de învăţământ şi educaţie cu limba de predare maghiară trebuie asigurată posibilitatea însuşirii limbii române.
În învăţământul elementar, mediu şi liceal cu limba de predare maghiară, în vederea asigurării însuşirii cât mai temeinice a limbii române, disciplina de limba şi literatura română este predată după programe şi manuale speciale.
„În învăţământul profesional desfăşurat într-o altă limbă decât limba oficială a statului, însuşirea termenilor de specialitate în limba română trebuie asigurată. În unităţile de învăţământ respectiv în cazul cursurilor de perfecţionare din Ţinutul Secuiesc, examenele de admitere şi finale pot fi ţinute în limba maternă”, precizează sursa amintită.
Posibilitatea de angajare a profesorilor din străinătate în instituţiile de învăţământ în limba maternă este garantată, mai explică proiectului de lege.
În Ţinutul Secuiesc, folosirea limbii materne este garantată: a) în domeniul cultural; b) în domeniul creaţiei artistice, al criticii de artă, cercetării şi literaturii de specialitate; c) în domeniul traducerii, sincronizării, subtitrării; d) în domeniul popularizării culturilor naţionale specifice; e) în toate domeniile de informare în masă.
„În scopul folosirii neîngrădite a limbii materne în administraţia publică locală şi regională, vor fi numite, respectiv angajate persoane care cunosc limba comunităţilor naţionale, etnice, lingvistice din regiune, respectiv care aparţin acestor comunităţi, respectând raportul dintre naţionalităţi rezultat în urma ultimului recensământ”, mai prevede iniţiativa celor doi deputaţi UDMR.
De asemenea, cetăţenii Ţinutului Secuiesc au dreptul de a-şi folosi limba maternă în faţa organelor judecătoreşti.
{module G+articles}