Rodica Stănoiu, fost senator de Olt, a murit la 86 de ani
Rodica Stănoiu a încetat din viață la vârsta de 86 de ani, întrerupând astfel un traseu public care a marcat intens viața politică și academică românească. Fost senator de Olt și ministru al Justiției, Stănoiu a rămas în atenția opiniei publice atât prin contribuțiile sale profesionale, cât și prin controversele care au însoțit ultimii ani ai carierei.
De la dreptul universitar la primele mandate politice
Originară din localitatea Nucet, județul Dâmbovița, Rodica Stănoiu s-a născut la 10 mai 1939 și a urmat un drum profesional puternic ancorat în mediul academic. După absolvirea Facultății de Drept a Universității din București în 1961, și-a continuat formarea cu un doctorat în drept obținut în anul 1975. Pregătirea sa a inclus stagii de specializare în criminologie și drept comparat la universități din Montreal și Strasbourg, experiențe care au influențat ulterior activitatea didactică.
După 1990 a ales să rămână aproape de studenți, predând la instituții precum Universitatea Spiru Haret și Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”. Intrarea în politică s-a produs după Revoluție, iar în 1996 a obținut primul mandat de senator, reprezentând județul Olt pe listele PDSR, apoi ale PSD, într-o perioadă în care vocea sa devenise tot mai prezentă în dezbaterile parlamentare.
Perioada Năstase și mandatul de la Ministerul Justiției
Vârful carierei politice l-a atins în anul 2000, odată cu numirea sa ca ministru al Justiției în Guvernul condus de Adrian Năstase. A condus ministerul timp de peste trei ani, într-o etapă în care România era evaluată strict de instituțiile europene pentru reformele din sistemul judiciar.
Activitatea sa la minister a inclus reorganizarea unor structuri interne și coordonarea unor procese de modernizare. În același timp, mandatul a fost marcat de controverse legate de arhivele fostei Direcții Generale de Protecție și Anticorupție, cunoscută ca SIPA, despre care în spațiul public au circulat suspiciuni că ar fi colectat informații sensibile despre magistrați. În ciuda disputelor intense, Stănoiu a rămas până în 2004 în funcția ministerială, după care a devenit consilier prezidențial pe teme de securitate națională în mandatul final al președintelui Ion Iliescu.
Decizia CNSAS și verdictul definitiv al instanței
Cariera Rodicăi Stănoiu a fost însă definită în mare măsură de acuzațiile privind colaborarea cu fosta Securitate. În 2006, CNSAS a anunțat că aceasta ar fi redactat note informative sub pseudonimele „Sanda” și „Georgeta” între anii 1983 și 1987. Stănoiu a respins în mod constant concluziile instituției, susținând că documentele analizate ar conține falsuri și erori grafologice.
Procesul, întins pe aproape un deceniu, a ajuns la final în 2014, când Înalta Curte de Casație și Justiție a menținut decizia Curții de Apel Oradea și a stabilit definitiv că Rodica Stănoiu a făcut poliție politică. Verdictul a confirmat interpretarea CNSAS și a încheiat una dintre cele mai dezbătute cauze privind colaborarea cu Securitatea.
După izbucnirea scandalului, Stănoiu a părăsit PSD în 2006 și s-a alăturat Partidului Conservator. Până la finalul vieții, a continuat să declare public că acuzațiile care i-au fost aduse nu se bazează pe documente autentice.