Pentru că în acestă boală cumplită se spune că „timpul înseamnă creier”. În serviciul de urgenţă pacientul este stabilizat, monitorizat şi se încep primele investigaţii. Se solicită consultul neurologic de urgenţă. Echipa de gardă din UPU împreună cu neurologul încearcă să obţină primele date despre bolnav şi debutul bolii de la acesta sau de la aparţinători. Şi atunci, de cele mai multe ori în mintea celui care însoţeşte pacientul încep să se strecoare întrebări care-i pot da „ un fior rece pe şira spinării”; „oare nu trebuia să vin la spital imediat ce mi-a spus că nu se simte bine?”; „oare nu trebuia să vină la medic de acum trei zile când a avut partea dreaptă amorţită?”etc.
După cum spuneam mai devreme „timpul înseamnă creier”, deci iată în cele ce urmează rostul acestui articol.
Pentru că anual au loc 15 milioane de AVC în lume. Cinci milioane de oameni mor, iar alte cinci milioane rămân cu dizabilităţi grave. În România, un om moare la fiecare 10 minute printr-un AVC. Suntem pe primul loc în lume la mortalitate prin AVC, cu 177 decese la 100.000 locuitori, faţă de SUA, care înregistrează numai 33 la 100.000 de locuitori. O treime din acestea se produc la vârste sub 65 de ani. O performanţă tristă, dar care poate fi uitată dacă am cunoaşte mai bine această cumplită boală.
Deci, ce este AVC?
Accidentul vascular cerebral, denumit şi atac, ictus, stroke, este cauzat de o tulburare bruscă de irigaţie a unei părţi din creier.
Dacă aceasta nu primeşte sânge timp de câteva minute (în medie 3-5 minute), porţiunea aceea moare. AVC ischemic presupune reducerea aportului de sânge bogat în oxigen şi glucoză în zona respectivă a creierului, iar în cel hemoragic apare o sângerare în creier. Acele părţi ale corpului care sunt controlate de zona respectivă din creier nu mai pot funcţiona. Pierderea funcţionării lor poate fi uşoară sau severă, temporară sau permanentă. Aceasta depinde de localizarea şi de extinderea regiunii afectate din creier şi de cât de repede este restabilit aportul de sânge în zonă. De aceea tratamentul trebuie început cât mai precoce.
Care sunt cauzele pentru care se ajunge la AVC?
Cauzele cele mai frecvente ale AVC ischemic sunt fibrilaţia atrială si ateroscleroza cerebrală (rigidizarea pereţilor arterelor), cauzate de hipertensiunea arterială (HTA), diabetul zaharat (DZ) şi nivelul crescut al colesterolului. În ceea ce priveşte AVC hemoragic când aceasta se produce în interiorul creierului (hemoragie intracerebrală), e semn că HTA nu a fost bine controlată terapeutic timp mai îndelungat; când acesta se produce în spaţiul din jurul creierului (hemoragie subarahnoidiană) poate fi dată de ruperea unui anevrism sau a unei malformaţii vasculare.
De ce facem AVC?
Ca orice altă formă de patologie umana, AVC rezultă în urma interacţiunii dintre predispoziţia genetică şi factorii de mediu.
Factorii de risc genetici nu pot fi înlăturaţi, în schimb stilul de viaţă conţine adesea componente comportamentale modificabile. Factori de risc nemodificabili sunt: vârsta, sexul (frecvenţă mai mare la bărbaţi), rasa (risc mai mare pentru rasa neagră), istoricul familial. Factorii de risc modificabili sunt: HTA, DZ, nivelul colesterolului din sânge, alte afecţiuni ale inimii (fibrilaţia atrială, infarctul miocardic, etc),fumatul, obezitatea, sedentarismul, consumul de alcool în cantităţi crescute, consumul de droguri şi contraceptive orale, frigul şi variaţiile barometrice din timpul iernii.
Cel mai important factor de risc modificabil al AVC ischemic este HTA. Riscul persoanelor hipertensive de a suferi un AVC este de 4-6 ori mai mare decât riscul persoanelor de aceeaşi rasă, vârstă şi sex cu valori normale ale TA.
Care sunt semnele de debut ale unui AVC?
Debutul este brusc, uneori chiar la trezirea din somn, cu scăderea forţei musculare la nivelul braţului sau piciorului, modificarea simetriei faciale, tulburări de vorbire, tulburări de vedere. În anumite localizări pacientul poate acuza ameţeală intensă, tulburări de echilibru, vedere dublă, tulburări de deglutiţie. În cazul unei hemoragii (dar nu exclusiv) debutul poate fi cu cefalee intensă, vărsături, crize convulsive chiar comă.
Simptomatologia se poate instala în câteva minute sau treptat pe parcursul mai multor ore. De asemenea simptomele se pot remite rapid, în câteva minute şi atunci vorbim de un accident ischemic tranzitor. Dar nu vă lăsaţi înşelaţi, de cele mai multe ori acesta nu este decât semnalul că se va instala un accident vascular “mare”.
Ce trebuie făcut?
AVC este o urgenţă majoră, deci sunaţi la 112. NU încercaţi să vă trataţi aşa cum se tratează vecinul sau cum aţi auzit la televizor sau aţi citit pe internet. Numai un medic specialist neurolog vă poate indica tratamentul corect în funcţie de toată patologia asociată. De fapt în acest caz se tratează bolnavul cu accident vascular cerebral şi nu boala.
Având în vedere creşterea foarte mare a incidenţei acestei boli şi mai ales creşterea incidenţei la persoane tinere pe plan mondial există campanii de cunoaştere/recunoaştere a simptomatologiei pentru o adresabilitate mai rapidă la medic. Astfel a fost descris un algoritm simplu ce poate fi efectuat de orice persoană pentru a recunoaşte semnele de alarmă a căror prezenţă necesită adresarea la medic.
Nu trebuie decât să efectuaţi trei simpli paşi:
1 Cereţi persoanei să zâmbească.
2 Cereţi persoanei să spună o propoziţie simplă.
3 Cereţi persoanei să ridice ambele mâini.
Dacă persoana respectivă nu poate să execute oricare din aceste sarcini, atunci e timpul să sunaţi la 112.
Recunoaşterea rapidă a semnelor şi simptomelor de AVC şi prezentarea într-un serviciu de neurologie poate reduce severitatea leziunilor cerebrale şi maximiza şansele unei vindecări fără sechele. Pentru fiecare 10 minute de întârziere a prezentării la medic şi a iniţierii tratamentului, 20 milioane de celule nervoase mor.
În concluzie, pentru a reduce riscul de AVC trebuie controlaţi factorii de risc. În acest sens se recomandă: tratarea HTA, verificarea cu regularitate a glicemiei şi colesterolului, descurajarea fumatului şi a consumului cronic de alcool în cantităţi mari, se recomandă activitate fizică regulată, o dietă cu conţinut scăzut în sare şi grăsimi saturate şi bogată în legume, fructe, peşte şi fibre, se recomandă scăderea ponderală la persoanele cu index de masa corporală ridicat.
Nu uitaţi „Timpul înseamnă creier”.
Dr. Aura Coteanu
Apreciază:
Apreciază Încarc...
Alte articole
