Cod roşu: pacient cu accident vascular cerebral

Pentru că în acestă boală cumplită se spune că „timpul înseamnă creier”. În serviciul de urgenţă pacientul este stabilizat, monitorizat şi se încep primele investigaţii. Se solicită consultul neurologic de urgenţă. Echipa de gardă din UPU împreună cu neurologul încearcă să obţină primele date despre bolnav şi debutul bolii de la acesta sau de la aparţinători. Şi atunci, de cele mai multe ori în mintea celui care însoţeşte pacientul încep să se strecoare întrebări care-i pot da „ un fior rece pe şira spinării”; „oare nu trebuia să vin la spital imediat ce mi-a spus că nu se simte bine?”; „oare nu trebuia să vină la medic de acum trei zile când a avut partea dreaptă amorţită?”etc.

Deci, ce este AVC?

Dacă aceasta nu primeşte sânge timp de câteva minute (în medie 3-5 minute), porţiunea aceea moare. AVC ischemic presupune reducerea aportului de sânge bogat în oxigen şi glucoză în zona respectivă a creierului, iar în cel hemoragic apare o sângerare în creier. Acele părţi ale corpului care sunt controlate de zona respectivă din creier nu mai pot funcţiona. Pierderea funcţionării lor poate fi uşoară sau severă, temporară sau permanentă. Aceasta depinde de localizarea şi de extinderea regiunii afectate din creier şi de cât de repede este restabilit aportul de sânge în zonă. De aceea tratamentul trebuie început cât mai precoce.

Care sunt cauzele pentru care se ajunge la AVC?

De ce facem AVC?

Factorii de risc genetici nu pot fi înlăturaţi, în schimb stilul de viaţă conţine adesea componente comportamentale modificabile. Factori de risc nemodificabili sunt: vârsta, sexul (frecvenţă mai mare la bărbaţi), rasa (risc mai mare pentru rasa neagră), istoricul familial. Factorii de risc modificabili sunt: HTA, DZ, nivelul colesterolului din sânge, alte afecţiuni ale inimii (fibrilaţia atrială, infarctul miocardic, etc),fumatul, obezitatea, sedentarismul, consumul de alcool în cantităţi crescute, consumul de droguri şi contraceptive orale, frigul şi variaţiile barometrice din timpul iernii.

Care sunt semnele de debut ale unui AVC?

Ce trebuie făcut?

Având în vedere creşterea foarte mare a incidenţei acestei boli şi mai ales creşterea incidenţei la persoane tinere pe plan mondial există campanii de cunoaştere/recunoaştere a simptomatologiei pentru o adresabilitate mai rapidă la medic. Astfel a fost descris un algoritm simplu ce poate fi efectuat de orice persoană pentru a recunoaşte semnele de alarmă a căror prezenţă necesită adresarea la medic.

Nu trebuie decât să efectuaţi trei simpli paşi:

Dacă persoana respectivă nu poate să execute oricare din aceste sarcini, atunci e timpul să sunaţi la 112.

În concluzie, pentru a reduce riscul de AVC trebuie controlaţi factorii de risc. În acest sens se recomandă: tratarea HTA, verificarea cu regularitate a glicemiei şi colesterolului, descurajarea fumatului şi a consumului cronic de alcool în cantităţi mari, se recomandă activitate fizică regulată, o dietă cu conţinut scăzut în sare şi grăsimi saturate şi bogată în legume, fructe, peşte şi fibre, se recomandă scăderea ponderală la persoanele cu index de masa corporală ridicat.

Dr. Aura Coteanu