Danemarca stabilește un nou record în Europa: pensionare la 70 de ani până în 2040
Danemarca va deveni prima țară din Europa cu o vârstă oficială de pensionare de 70 de ani, conform unei legi adoptate recent de Parlamentul danez. Decizia a fost luată în contextul unui sistem legislativ care corelează vârsta de pensionare cu speranța de viață, un model implementat începând cu anul 2006.
Potrivit noii prevederi legislative, toți cetățenii danezi născuți după 31 decembrie 1970 vor ieși la pensie la 70 de ani. Votul din legislativ s-a încheiat cu 81 de voturi în favoarea legii și 21 împotrivă, reflectând o majoritate clară în susținerea acestei măsuri controversate.
Un sistem automatizat în funcție de speranța de viață
Danemarca este cunoscută pentru modul său riguros de gestionare a vârstei de pensionare. În prezent, aceasta este de 67 de ani, cu o creștere planificată la 68 de ani în 2030 și la 69 de ani în 2035. Modelul danez presupune o revizuire periodică la fiecare cinci ani, în funcție de evoluția speranței medii de viață a populației.
Totuși, în 2023, premierul social-democrat Mette Frederiksen a exprimat rezerve față de această automatizare. Într-o declarație publică, ea a subliniat că principiul ajustării continue ar putea deveni inechitabil și că guvernul său va analiza eventuale modificări ale acestui mecanism.
„Nu mai credem că vârsta de pensionare trebuie să crească automat”, a spus Frederiksen, atrăgând atenția că nu este echitabil ca oamenilor să li se ceară constant să lucreze mai mult.
Proteste și nemulțumiri din partea muncitorilor
Decizia de a crește vârsta de pensionare a stârnit reacții negative, mai ales în rândul lucrătorilor care desfășoară activități fizice solicitante. Tommas Jensen, un muncitor în construcții în vârstă de 47 de ani, a declarat pentru presa daneză că legea este „nerezonabilă” pentru cei care muncesc din greu toată viața.
„Muncim fără oprire, dar nu mai putem continua. Cei care stau la birou poate că pot, dar noi, cei care lucrăm fizic, avem o altă realitate”, a explicat Jensen.
Declarațiile sale au fost susținute de manifestațiile organizate la Copenhaga în ultimele săptămâni. Sindicatele au mobilizat proteste împotriva modificărilor legislative, criticând dur inițiativa.
Sindicatele: „O decizie nedreaptă pentru lucrători”
Jesper Ettrup Rasmussen, liderul unei confederații sindicale, a condamnat public creșterea vârstei de pensionare, numind-o „total nedreaptă”. El a subliniat că Danemarca, în ciuda unei economii solide, impune cea mai ridicată vârstă de pensionare din Uniunea Europeană.
„A ridica vârsta de pensionare înseamnă a priva oamenii de o bătrânețe demnă. Nu este doar o chestiune de buget, ci de justiție socială”, a declarat Rasmussen.
Context european: cum se compară alte țări
În Europa, vârsta de pensionare diferă considerabil de la un stat la altul și este adesea supusă modificărilor legislative, ca răspuns la creșterea speranței de viață și la presiunile asupra sistemelor publice de pensii.
Suedia permite solicitarea pensiei începând cu vârsta de 63 de ani.
Italia are o vârstă standard de 67 de ani, cu posibilitatea de ajustare în funcție de speranța de viață.
Marea Britanie stabilește vârsta de pensionare la 66 de ani pentru cei născuți între 1954 și 1960, dar aceasta va crește gradual pentru generațiile următoare.
Franța a adoptat în 2023 o lege extrem de contestată, care ridică vârsta de pensionare de la 62 la 64 de ani, generând proteste ample și tensiuni politice.
O direcție controversată pentru viitorul muncii
Deși Danemarca a adoptat măsura ca parte a unei politici de sustenabilitate fiscală, efectele sociale și psihologice ale unei astfel de decizii sunt subiect de dezbatere. Într-o societate în care munca devine tot mai automatizată, iar stilul de viață este în continuă schimbare, întrebarea care se pune este dacă a munci până la 70 de ani este o soluție realistă sau doar o presiune inutilă asupra angajaților.
Schimbările de acest tip implică redefinirea echilibrului dintre muncă și viață personală, dar și a modului în care societățile europene înțeleg conceptul de „seniorat activ” versus „seniorat odihnitor”.