România, în topul focarelor de pestă porcină africană din Uniunea Europeană

România ocupă locul al doilea în Uniunea Europeană în privința severității focarelor de pestă porcină africană, conform celui mai recent raport al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA). Deși numărul total de cazuri raportate în UE a scăzut considerabil în ultimul an, țara noastră continuă să fie printre cele mai afectate, atât prin prisma numărului de focare, cât și a pierderilor suferite în sectorul zootehnic.

Procent îngrijorător: două treimi din focarele UE au fost în România

În cursul anului 2024, România a raportat 220 de focare de pestă porcină africană, adică aproximativ 66% din totalul celor 333 înregistrate în întreaga Uniune Europeană. Dintre acestea, 186 au fost identificate la porcii mistreți, restul fiind confirmate în exploatațiile de porci domestici. Spre comparație, în anul anterior, România raportase 736 de focare, ceea ce indică o scădere de aproximativ 70%. Cu toate acestea, țara noastră rămâne în continuare pe primul loc în UE la numărul total de focare raportate.

Un impact sever asupra fermelor mici

Cele mai multe focare (78%) au fost identificate în gospodării mici, cu mai puțin de 100 de porci. Situația a afectat în mod special fermele familiale, unde măsurile de biosecuritate sunt mai greu de aplicat. În același timp, trei focare au fost raportate în exploatații comerciale de mari dimensiuni, cu peste 10.000 de porci, ceea ce ridică semne de întrebare privind eficiența controalelor în aceste unități industriale.

România, depășită doar de Italia în privința pierderilor

Dacă ne raportăm la efectivele de porcine pierdute în regiunile afectate, România se situează pe locul al doilea în UE, cu o pierdere estimată la 3,8% din totalul porcilor din zonele lovite de epidemie. Italia rămâne pe primul loc, cu un procent de 15,7% din efectivele de porci pierdute, iar media la nivelul Uniunii este de 0,93%. Este important de menționat că aceste cifre nu includ pierderile indirecte, cum ar fi sacrificările preventive sau restricțiile comerciale impuse de autorități.

Virusul rămâne activ în 13 state membre

Deși în unele țări, cum este cazul Suediei, virusul a fost eradicat, pesta porcină africană continuă să afecteze 13 state membre ale Uniunii Europene. Polonia este liderul negativ în ceea ce privește numărul focarelor la porcii mistreți, cu 2.311 cazuri raportate, urmată de Italia (1.205 focare) și Germania (966).

Supravegherea sanitar-veterinară, încă deficitară

Cele mai multe focare de PPA la porcii domestici în 2024 au fost identificate prin supraveghere pasivă (79,4%), adică în urma semnalării unor simptome clinice de către fermieri sau veterinari. Doar 14,2% din focare au fost depistate prin testare sistematică a animalelor moarte, iar 6,4% au fost identificate în urma urmăririi cazurilor de contact. Lipsa unui sistem eficient de detecție timpurie a virusului continuă să fie o vulnerabilitate a României în combaterea bolii.

Situația la porcii mistreți: o provocare pentru autorități

Numărul de focare la mistreți a rămas relativ constant în UE, situându-se între 7.000 și 8.000 în fiecare an din 2022 încoace. Potrivit datelor EFSA, doar 29% din carcasele de mistreț testate pozitiv au fost identificate în urma supravegherii pasive, în timp ce un procent infim – 0,4% – din mistreții vânați au fost infectați cu virusul. În România, mistreții continuă să joace un rol cheie în răspândirea virusului, mai ales în zonele de pădure sau la granițele județelor afectate.

Consecințe pe termen lung pentru sectorul zootehnic

De la apariția virusului în România, în 2017, peste 1,7 milioane de porci au fost afectați, iar pierderile economice sunt uriașe, în special pentru crescătorii mici. În 2024, conform datelor Institutului Național de Statistică, România mai avea aproximativ 3,2 milioane de porci, dar riscurile ca aceste cifre să scadă din nou sunt ridicate, în lipsa unor măsuri eficiente de prevenție.

Tendințe regionale în evoluția virusului

În ceea ce privește dinamica la nivelul UE, unele țări precum Grecia, Germania, Italia, Letonia și Lituania au înregistrat o creștere a numărului de focare în 2024, în timp ce România, Polonia și Estonia au raportat o diminuare a cazurilor față de anul precedent. Chiar și așa, dimensiunea zonelor cu restricții sanitar-veterinare nu s-a modificat semnificativ, ceea ce sugerează că pericolul răspândirii virusului rămâne prezent.