Gara Slatina – parte a istoriei Slatinei

Popasurile regelui Carol I, răscoala ţăranilor de la 1899 ce a „anunţat-o” pe cea din 1907 sau prima misiune militară din istoria aeronauticii româneşti sunt doar câteva din aceste momente.

Regele Carol I şi popasurile sale în Gara Slatina

Vreme de ani buni Gara Slatina a fost locul unde opreau toate oficialităţii ţării. Regele Carol I (1839-1914) a oprit aici şi a vizitat oraşul cu acest prilej de nenumărate ori. De asemenea, regele Carol I s-a întâlnit nu o dată chiar cu angajaţii gării, chema miniştrii la Slatina de la Bucureşti atunci când venea din străinătate şi discutau aici sau în drum spre Capitală diverse probleme politice urgente.

Jurnalul regelui Carol I consemnează şi el mai multe călătorii întreprinse sau treceri ocazionale prin Slatina între 1881-1887. La 5/17 octombrie 1881, regele călătoreşte cu trenul special în Valahia mică pe ruta Bucureşti–Piteşti–Slatina–Craiova–Turnu Severin; el o conduce pe mama sa până la Vârciorova, după care, la întoarcere, pe 8/20 octombrie 1881, dejunează în Gara Slatina în prezenţa a “20 de persoane”. Pe data de 16/28 mai 1886, la întoarcerea în Bucureşti dintr-o călătorie pe Dunăre, regele Carol I foloseşte trenul special din gara Turnu Severin, prin Craiova şi Slatina: însoţit de regina Elisabeta (care a şi dat numele unei grădini publice în Slatina, n.a.), regele Carol I a poposit în oraşul de pe râul Olt vreme de trei ceasuri şi a inspectat Regimentul 3 Dorobanţi.

De asemenea, în toamna anului 1887, cu prilejul manevrelor militare efectuate pe aliniamentul Oltului, regele vine din nou la Slatina, popasul său întinzându-se pe durata a mai multe zile. Cu acest prilej, în afară de faptul că a servit masa de fiecare dată la persoane importante diferite din oraş, monarhul a vizitat şi o serie de obiective importante din localitate. În ultima zi a popasului său la Slatina, dar şi a manevrelor militare menţionate, regele Carol I a inspectat, la Gara Slatina, militarii participanţi la manevre. Tot aici a avut loc o defilare a trupelor la care a venit “enorm de multă lume”; regele “a făcut critica manevrelor”, iar la ora 13.20 a părăsit Slatina, petrecut la gară “de toată lumea”.

Gara Slatina, martora celei mai mari răscoale din ţară din perioada 1888-1907

Potrivit istoricilor, Gara Slatina a avut un rol major şi în ce priveşte marea răscoală a ţăranilor de la 1907, după ce anterior, o mişcare similară, dar de dimensiuni mai reduse s-a desfăşurat în acest loc. În documentele vremii se menţionează faptul că la începutul lunii iunie a anului 1899, în gara din Slatina a avut loc o puternică răscoală la care au participat aproape 3.000 de ţărani. Mai precis, în data de 7 iunie 1899, ţăranii din oraş şi din satele învecinate au venit într-un număr atât de mare încât au umplut întreaga câmpie din jurul gării. Autorităţile au chemat în ajutor unităţi de armată din Craiova şi din Piteşti, care au folosit armele pentru înăbuşirea ei. Lupta, deosebit de sângeroasă pentru acele vremuri, s-a dat pe peronul gării. Au murit numeroşi ţărani dar şi militari–trei ofiţeri şi 23 de subofiţeri.

Acestei răscoale, cea mai mare din ţară între anii 1888-1907, s-a încercat să i se atribuie un caracter spontan, „fiind consecinţa falsificării alegerilor din luna mai 1899”. La violenta mişcare a ţăranilor din Gara Slatina s-au alăturat şi muncitorii de aici.

Mai târziu, în timpul celui de-al doilea război mondial, alţi muncitori din Slatina nu s-au dat înapoi să lupte împotriva dictaturii militaro-fasciste prin acţiuni de sabotaj efectuate în perimetrul Gării Slatina.

Primul mesaj oficial transmis pe calea aerului, „expediat” din apropierea Gării Slatina

Un alt moment important care se leagă de istoria Gării Slatina este cel referitor la prima misiune militară din istoria aeronauticii româneşti. Acest moment a survenit la foarte puţin timp de la ziua de 30 mai/12 iunie 1910, care a intrat definitiv în istoria aeronauticii româneşti şi mondiale prin efectuarea de către Aurel Vlaicu a primelor rulaje la sol cu aeroplanul „Vlaicu no. 1”, pe câmpul de la Cotroceni. Avionul avea un motor Gnome (50 cp), cântărea 200 de kilograme şi dezvolta o viteză de 100 km/oră. La 4 /17 iunie 1910, Vlaicu a decolat şi a zburat circa 50 de metri la o înălţime de 3-4 metri pe cerul Bucureştiului.

România devenea astfel a treia ţară din lume, după SUA şi Franţa, pe teritoriul căreia s-a zburat cu un aparat original, inventat, construit şi pilotat de un cetăţean al statului respectiv. Impresionat de performanţa inginerului român, principele moştenitor Ferdinand l-a felicitat pe Aurel Vlaicu, căruia i-a lansat invitaţia de a zbura în timpul manevrelor militare din toamna acelui an, ce urmau să aibă loc la Slatina. Operaţiunile de pregătire militară au avut ca obiectiv forţarea şi apărarea râului Olt în zona oraşului Slatina.

Aurel Vlaicu şi-a transportat aeroplanul de la Bucureşti, la Slatina, pe calea ferată. Ajuns aici, Vlaicu a montat şi pregătit aparatul de zbor pe câmpul din apropierea Gării Slatina, iar în data de 14/27 septembrie 1910, la ora 05.00 dimineaţa, Aurel Vlaicu a primit de la regele Carol I un ordin de operaţii cu misiunea transportării sale pe calea aerului, la comandamentul de la Piatra-Olt. Pe un vânt puternic a decolat şi a zburat la înălţimea de 500 de metri până la Piatra Olt, aterizând pe o mirişte, la câţiva metri de comandanţii militari şi de oaspeţii străini care asistau la aceste manevre.

În prezenţa prinţului Carol, a principilor Frederik-Victor şi Francisc Joseph de Hohenzollern, a primului ministru, Ion I.C. Brătianu şi a ministrului de Război, generalul Grigore Crăiniceanu, coborând din avion, Vlaicu a înmânat A.S.R. prinţului moştenitor Ferdinand de România primul mesaj oficial adus pe calea aerului în ţara noastră. Felicitându-l pe Aurel Vlaicu pentru reuşita zborului, generalul Grigore Crăiniceanu i-a spus:„În urma dovezilor pe care le-ai făcut cu aeroplanul dumitale, Consiliul de Miniştri a aprobat raportul meu şi-ţi dă o recompensă de 50.000 lei”.

Aparatul lui Vlaicu a fost, de fapt, primul avion militar din dotarea armatei române.

În primăvara anului 2012, Gara Slatina a intrat într-un amplu proces de modernizare, iar doi ani mai târziu vechea staţie feroviară din oraş a devenit o gară modernă, cu sală de aşteptare, casă de bilete nouă, birouri renovate, clădiri reabilitate si peroane refăcute în totalitate. În plus, 14 camere de supraveghere monitorizează activitatea în interiorul şi exteriorul gării.

{youtube}BteVZtuOvhg{/youtube}