Pedepse mai aspre pentru promovarea fascismului, legionarismului și rasismului. Legea, adoptată de Parlament în ciuda opoziției AUR, POT și SOS
Parlamentul României a adoptat miercuri o lege care înăsprește sancțiunile pentru promovarea ideologiilor fasciste, legionare, rasiste și xenofobe, extinzând sfera infracțiunilor și clarificând limitele libertății de exprimare în raport cu discursul instigator la ură. Actul normativ prevede pedepse cu închisoarea de până la 10 ani și introduce, în mod explicit, caracterul legionar printre elementele interzise.
Inițiativa legislativă îi aparține deputatului Silviu Vexler, reprezentant al minorităților, și a fost adoptată în Camera Deputaților – for decizional – cu 199 de voturi „pentru”, 99 „împotrivă” și două abțineri. Proiectul urmează să fie trimis spre promulgare președintelui României, Nicușor Dan.
Ce prevede noua lege
Actul normativ modifică Ordonanța de Urgență nr. 31/2002 și aduce modificări semnificative în privința combaterii extremismului ideologic:
Inițierea, aderarea sau sprijinirea unei organizații fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe devine infracțiune și se sancționează cu închisoare între 3 și 10 ani, alături de interzicerea unor drepturi.
Distribuirea de materiale cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob se pedepsește cu 1 până la 5 ani de închisoare, iar dacă fapta este comisă prin intermediul unui sistem informatic, pedeapsa se majorează cu jumătate.
Promovarea în public a cultului persoanelor implicate în organizații fasciste sau legionare atrage o sancțiune de 3 luni până la 3 ani de închisoare sau amendă, precum și interzicerea unor drepturi.
Negarea sau minimalizarea Holocaustului pe teritoriul României se sancționează acum exclusiv cu închisoare între 6 luni și 3 ani, fiind eliminată alternativa amenzii.
Reacții din Parlament: critici vehemente din partea AUR, POT și SOS
Partidele suveraniste și naționaliste s-au opus ferm adoptării legii. Deputatul AUR Mugur Mihăescu a provocat un moment tensionat în plenul Camerei Deputaților, adresându-le colegilor de la USR cuvântul „bolșevici”, pe un ton vehement.
Deputatul Mihail Neamțu (AUR) a afirmat că legea „îngrădește opiniile”:
„Primești 10 ani de închisoare pentru o opinie? Dacă îți place de Eminescu, ce faci?”
Dan Tanasă, purtător de cuvânt al AUR, a calificat proiectul drept „ridicol”, susținând că actualul Cod Penal deja prevedea sancțiuni pentru instigare la ură și violență:
„Înăsprirea pedepselor pentru ceva ce s-a întâmplat acum 85 de ani… Iertați-mă, e ridicolă.”
Răspunsul inițiatorului: „Legea nu afectează cultura sau cercetarea”
Silviu Vexler, inițiatorul proiectului, a respins acuzațiile, subliniind că legea nu vizează expresia culturală, științifică sau artistică:
„Este o concepție greșită. Legea prevede clar că aceste măsuri nu se aplică în contextul cultural, academic sau artistic. Nu este vorba despre interzicerea unui scriitor.”
Opoziție și din partea Partidului Oamenilor Tineri și SOS România
Anamaria Gavrilă, lidera POT, a declarat în plen că legea „împărțea societatea în două”:
„Cum poți spune că un om trebuie să meargă la închisoare pentru că s-a exprimat? Este o lege care adâncește diviziunea socială.”
De asemenea, Diana Șoșoacă, europarlamentar și lider SOS România, a criticat proiectul în Comisia Juridică și a transmis live intervenția sa pe Facebook.
Context: incidente recente care au readus în atenție tema legionarismului
Modificarea legislativă vine în urma unor evenimente recente cu conotație legionară. În decembrie 2024, Diana Șoșoacă a participat la o comemorare organizată la troița lui Corneliu Zelea Codreanu din Tâncăbești, transmisă în direct pe Facebook. Ulterior, șapte persoane au fost puse sub control judiciar.
În ianuarie 2025, un profesor de religie din Buzău, care este și preot, a fost acuzat că a făcut apologia Mișcării Legionare și a lui Călin Georgescu, atât la catedră, cât și în spațiul public.