SUA analizează retragerea a până la 10.000 de militari din România și Europa de Est. Crește tensiunea în regiune
Statele Unite ar putea reduce semnificativ prezența militară în Europa de Est, inclusiv în România, potrivit unor surse citate de NBC News. Până la 10.000 de soldați americani desfășurați în regiune după invazia Rusiei în Ucraina ar putea fi retrași, o decizie care stârnește îngrijorare în rândul oficialilor europeni și analiștilor militari.
Pentagonul evaluează o retragere strategică
Potrivit informațiilor transmise de șase oficiali americani și europeni, Pentagonul poartă discuții interne privind reducerea trupelor desfășurate în 2022 de administrația Biden în state precum România și Polonia. Această forță suplimentară fusese trimisă pentru a consolida flancul estic al NATO după izbucnirea războiului din Ucraina.
Surse apropiate dosarului susțin că se discută o posibilă reducere cu până la 50% a efectivelor suplimentare – adică în jur de 10.000 de militari.
În prezent, aproximativ 1.500 de soldați americani sunt staționați în România. Cel mai numeros contingent, format din aproape 1.000 de militari, se află la baza militară Mihail Kogălniceanu. De asemenea, peste 200 de soldați operează sistemul de apărare Aegis Ashore de la Deveselu, iar la Câmpia Turzii sunt mobilizați peste 100 de militari în cadrul bazei aeriene.
Un semnal de slăbire a angajamentului?
Oficialii europeni avertizează că o astfel de retragere ar putea fi interpretată de Rusia drept un semn de slăbire a descurajării militare occidentale. Analiștii subliniază că Moscova ar putea profita de această reducere pentru a-și spori influența în regiune.
„Reducerea forțelor americane va fi percepută ca o vulnerabilitate. Va încuraja amestecul Rusiei în afacerile interne ale statelor din Europa de Est”, a declarat Seth Jones, vicepreședinte la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale din SUA.
Trump vrea să se retragă din Europa. China devine noua prioritate
Sursele indică faptul că fostul președinte Donald Trump, aflat din nou în cursă electorală, face presiuni pentru o încetare a focului în Ucraina și reconfigurarea priorităților militare ale SUA. Administrația sa ar prefera o focalizare pe Asia și pe amenințarea reprezentată de China, reducând implicarea în securitatea europeană.
Într-un discurs susținut la Bruxelles, noul secretar al apărării, Pete Hegseth, a afirmat că „realitățile strategice dure” obligă SUA să-și revizuiască prezența în Europa, în favoarea unor obiective militare globale mai urgente.
Critici în Congresul american
Senatorul republican Roger Wicker, șeful Comitetului pentru Servicii Armate, a lansat un avertisment dur: „Sunt profund îngrijorat de aceste opinii greșite și periculoase. Nu este momentul să ne retragem din Europa.”
Acesta a criticat dur lipsa de coordonare între birocrații din cadrul Departamentului Apărării și conducerea executivă în luarea unor decizii de asemenea amploare.
România, prinsă în vâltoarea deciziilor globale
Două reviste conservatoare americane au cerut deja, în martie, retragerea militarilor americani de la Baza Kogălniceanu, invocând decizii interne ale guvernului român percepute ca antidemocratice. Experta în securitate Iulia Joja a subliniat că România ar trebui să se pregătească serios pentru această eventualitate, discutând public planuri de contingență.
„Este regretabil că nici președintele interimar și nici candidații la președinție nu abordează public un subiect atât de urgent pentru securitatea națională”, a spus Joja pentru HotNews.
O capacitate de descurajare mai slabă
Generalul în retragere Ben Hodges avertizează că reducerea prezenței americane va duce la o capacitate de descurajare mult mai mică în fața Rusiei. „Chiar dacă România și Polonia își sporesc eforturile, golul lăsat de SUA va fi dificil de acoperit”, a declarat el.
O eventuală retragere a militarilor americani din România și din alte state din Europa de Est ar marca o schimbare profundă în politica de securitate a SUA. Într-un context geopolitic tensionat, acest scenariu ridică semne de întrebare majore legate de viitorul cooperării transatlantice și securitatea flancului estic al NATO. Foto: captură youtube